Concluziile Raportului Fordaq privind starea pădurilor si starea economiei forestiere

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
1027
  • text size

Cu ocazia Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului si Economiei  Verzi,  Fordaq România a prezentat un Raport privind starea pădurilor si economiei  forestiere, cu accent pe criza de resursă din industria lemnului si criza lemnului  de foc.

Sunt analizate in raport:efectele crizei  de resursă  si a creșterii preturilor  asupra sectorului de exploatare a lemnului, industriei de prelucrare primară  si industriei mobilei, cauzele blocajelor si  efectele masurilor adoptate de catre Ministerul Apelor si Padurilor .  Concluzia  raportului:este nevoie de o schimbare totală de optică, trecere de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabilă.

Urgența zero: Codul Silvic si HG-715-2017 trebuie modificate până in vara anului 2018, inainte de a produce restrângeri  ireversibile ale capacitătii de exploatare  si a bulversa complet piata lemnului in 2018 !

In Raport  sunt analizate:

  • evolutia prețului masei lemnoase, cu creșteri  de 250 % intre 2011-2017  . In urma evolutiilor preturilor  in 2018, aceste creșteri de preturi se apropie de 400 %  dacă luăm ca referintă anul 2011 !
  • cauzele  cresterii preturilor:  criza de resursă, efectele modificărilor Codului  Silvic  si a regulamentelor de valorificare.
  • cauzele crizei de resursă: blocajele  din administrarea pădurilor, datorate suprareglementării si supracontrolului. Indici de recoltare: 2,8  mc/an/ha  din pădurile statului,  2,5 mc/an/ha din pădurile UAT-urilor, 2,2  mc/an/ha din pădurile persoanelor fizice, 0,8 mc/an/ha din vegetatia din afara fondului forestier national.  Fată  de cresterea medie a pădurilor de 7,8 mc an/ha, indicii  de recoltare sunt foarte mici, intre cei mai mici  din Europa.  Blocajul major  este in administrarea pădurilor private.
  • starea sectorului  de exploatare  pe baza prelucrarii datelor de bilant a 3514 agenti economici:   agentii economici din sectorul de exploatare s-au decapitalizat continuu, peste 50 % dintre ei ajungând cu capitalurile proprii in zona negativă ! Cel mai mult au suferit  agentii economici  mici si mijlocii.
  • in sectorul  de prelucrare primara a lemnului, 172  de agenti economici mari  si foarte concentrează 72 %  din crifra de afaceri, agentii  economici mici- 3537  companii analizate- au pierdut constant  capital  iar ponderea lor in cifra de afaceri a scăzut constant.
  • in industria mobilei, doar 25 de agenti economici  concentrează 60 %  din cifra de afaceri a industriei.  De asemenea, agentii economici mici si mijlocii  au avut cifre de afaceri in scădere, iar rezultatele economice de anasamblu  au devenit mai slabe. 
  • anul  2017  a insemnat un an de decapitalizare accentuată  pentru ansamblul economiei  forestiere.
Concluziile analizei  bilanturilor a peste 3514 agenti economici din exploatarea lemnului,  3699 agenti  economici  din prelucrarea  primară a lemnului, 905 agenti  economici din industria mobilei:
  • Incepând   cu anul 2013, preturile masei lemnoase au inceput să erodeze competitivitatea industriei lemnului  din România, situatia agravându-se in  anii 2016-2017.
  • Segmentul de agenti economici mici  a fost cel  mai afectat  atat in sectorul de exploatare, cât si in cel de prelucrare primară si  industria mobilei.  Peste  1800  de agenti economici mici  din  sectorul de exploatare, peste 2800  din cel de prelucrare primară a lemnului  si peste 500  din industria mobilei  au ajuns cu capitalurile proprii  in zona negative, practic  cea mai mare parte dintre ei vor  intra in incapacitate de plată și își  vor inceta activitatea.
  • Cea mai gravă criză este in sectorul de exploatare a lemnului, unde disparitia agentilor economici mici face din ce in ce mai greu de mobilizat resursa din proprietătile forestiere mici.
  • Pragurile   de intrare in sector pentru agentii economici  mici sunt din ce in ce mai greu de depăsit: angajat de specialitate  cu normă intreagă,  operator SUMAL- Woodtracking, autorizare puncte de lucru  si depozite temporare, birocratia acordului de distribuire documente cu regim special,  sistem due-diligence, certificare, etc.

Circumstatele  agravante analizate in raport:  scăderea  importurilor de bustean din Ucraina  si partial Bielorusia, ca urmare a interdictiilor de export.

In raport sunt analizate măsurile luate de Ministerul Apelor si  Pădurilor-  prin Modificarea Codului  Silvic si a Regulamentului de vânzare a masei lemnoase.  Măsurile sunt considerate contraproductive, cu efect  in amplificarea  blocajelor  din economia forestiera.

Concluziile analizei:

  • Criza de resursă este artificială, cauzată de suprareglementare,supracontrol si subfinantare.
  • Blocajele  sunt îndeosebi datorate suprareglementării  administrării proprietătilor forestiere mici- există un minus de 4-5 milioane de mc in piată datorat acestor blocaje.
  • Criza lemnului  de foc a determinat  explozia preturilor resursei de masă lemnoasă,  conducând si la o criză de resursă in industria lemnului.
  • Decapitalizarea agentilor economici din sectorul de exploatare a lemnului, in special a agentilor economici mici, ca efect al suprareglementării si supracontrolului, va amplifica criza de resursă .
  • Intreaga  industrie a lemnului  se decapitalizează, rezultatele financiare sunt din ce in ce mai slabe, peste 1800  agenti  economici  din sectorul de exploatare, peste 3000  din sectorul de prelucrare primara a lemnului au capitaluri  proprii negative si practic  dispar . Inclusiv industria mobilei a intrat pe o panta descendenta.
  • Supracontrolul instituit  pin legea contraventiilor silvice continuă.
  • Setarea institutionala a domeniului pădurilor este nefunctională: finantarea sectorului  este prin PNDR, la Ministerul Agriculturii; Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice finanteaza  excesiv si unilateral doar "planuri" privind ariile naturale protejate, fără măsuri concrete in implemetare.  Componenta de implementare este in sarcina administratiei  silvice si mai ales a proprietarilor de păduri, care nu au finantări pentru implementare.  Ministerul Apelor si Pădurilor a rămas doar cu controlul  respectării regimului silvic, cu efect in suprareglementare.
  • Măsurile luate prin modificarea Codului Silvic  sunt contraproductive si vor avea doar efect de amplificare a crizei de resursă atat pentru  industria lemnului cat si in aprovizionarea populatiei cu lemn de foc.

Concluzia generala:

  • Este nevoie de o schimbare totala de optica, trecere de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabila.
  • Urgenta zero: Codul Silvic si HG-715-2017 trebuie modificate pana in vara anului 2018, inainte de a produce restrangeri  ireversibile ale capacitatii de exploatare  si a bulversa complet piata lemnului in 2018 !
Posteaza un comentariu