D-nei Ministru Doina Pana: concluziile dezbaterii de luni

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
1979
  • text size

Dezbaterea de alaltăieri, luni-7 august- de La Ministereul Apelor si Pădurilor- pe proiectul de modificare a Regulamentului de valorificare  a masei lemnoase   a venit prea tarziu. Dezbaterea trebuia sa aiba loc inainte de modificarea Codului Silvic.  Acum răul este făcut- regulamentul nu va face decât să transpună  prevederile Codului  Silvic.

 

Introducerea in dezbatere  a fost făcută de către dl Secretar  de Stat Istrate Stetco, care a punctat pozitia Ministerului de pe care se porneste dezbaterea:

  • pornim de la realitatea celor 3,5 milioane gospodării care se încalzesc cu lemn de foc- un necesar de minim 14 milioane mc lemn de foc; acest necesar nu se poate asigura dacă ne uităm la cifrele tăierilor legale din România.
  • prevederea din vechiul regulament ca 85 % din masa lemnoasa din pădurile statului să se vânda ca masă lemnoasă pe picior nu era corectă  si  este una dintre cauzele crizei;  prin aceasta prevedere, s-a ajuns ca la Suceava , pentru un judet întreg, să se vanda la populatia ca lemn de foc mai putin de 100 000 mc   masă lemnoasă.
  • este adevărat că prestatiile nu sunt atractive pentru agentii economici  pentru că preturile de prestatie oferite de Romsilva nu sunt atractive;  trebuie rediscutat, găsite solutii ca aceste preturi sa fie cele reale, agentii economici să poată trăi si să se poată dezvolta pe baza preturilor de prestatii  de exploatare.
  • există discutii cu UDMR si probabil va exista o initiativă legislativă de diminuare a TVA la lemnul de foc.
  • pentru industria mobilei mecanismul de  asigurare a preemptiunii la licitatiile de masă lemnoasă fasonată nu a functionat;   se propune mecanismul licitatiei in două etape pentru lemnul fasonat, in prima etapă urmând să participe doar producători atestati din industria mobilei.
  • pe termen lung, solutia este tranzitia către centrale pe tocătură, cu randamente mari, cu valorificarea biomasei.  Diversificarea surselor de energie termică. Dar  tranzitia va fi lungă.
  • trebuie adus mai mult lemn in piată. Ministerul incearcă  să simplifice procedurile de marcare pentru persoane fizice  , iar prin modificarea Codului Silvic s-a incercat  deblocarea situatiilor in care succesiunile nu sunt dezbătute- lărgirea accesului  la uzufructul pădurii.

Pozitia ASFOR a fost prezentată  de către dl Presedinte Nicolae Tucunel:

  •  concurentul populatiei pentru lemnul de foc este industria.  Industria este puternică, poate să plăteasca preturi mari, preturi care devin prohibitive pentru populatie; chiar dacă disponibilul de masă lemnoasă in piata va fi mai mare, industria va creste  si va consuma acest disponibil.
  • industria de prelucrare primară  are cifra  de afaceri , număr de angajati si productivitate valorică  mai  mare decat industria mobilei; nu trebuie dezavantajata.
  • pentru că  Romsilva va exploata in prestatie, din categoriile de tăieri accidentale, igienă si rărituri aproximativ 40 % din  volum, ASFOR a propus ca din tăierile de principale Romsilva să poată exploata in regie/prestatii maxim 5 % din acest volum.

Comentariu: pozitia d-lui Presedinte Tucunel este complet gresită.  Industria nu poate să plăteasca preturile pe care le plăteste populatia. Populatia a ajuns sa plateasca in cea mai mare parte din tara in jur de 4-500  lei/mc, peste preturile pe care poate sa le plateasca industria. Preturile lemnului de foc pentru populatie din piata  fac să fie folosite  ca lemn de foc  sortimente industriale. Concomitent,  mare parte din industrie  este in plina criza din cauza lipsei  de resursa si a preturilor. Divergenta continuă   a  d-lui Presedinte Tucunel cu Romsilva si mai les cu  APMR a condus la solutii  stupide  până acum  care au agravat criza ("trasul din basca","15 %" ), iar responsabilitatea revine in mare măsură d-lui Presedinte  Tucunel.

Din pozitiile APMR- exprimate de către d-na Presedinte Sereny:

  • industria mobilei trebuie să aibă asigurat accesul la resursă cu prioritate. 
  • mecanismul licitatiei pentru lemnul fasonat  in două etape este bun.  Toată lumea sa vina să isi ia atestat  de producator  de mobilă   si să facă productie de mobilă-daca pot să facă  mobilă.
  • Romsilva să vândă din depozite cât mai mult lemn fasonat; limitarea procentuală a volumului exploatat de Romsilva trebuie eliminată.

Pozitia Romsilva a fost exprimata de către dl Octavian Anghel- Director  Comercial  si de către dl Corduneanu, care a fost foarte precis:

  • estimăm la 4 milioane mc volumul care ar trebui exploatat de Romsilva  in regie  sau prestatie din  categoriile de lucrări prevăzute de către Codul Silvic pentru asigurarea lemnului de foc.
  • capacitate actuală a Romsilva de exploatare in regie  este de aproximativ 1,3 milioane mc. Romsilva nu se poate angaja in investitii pe această linie- nu este obiectul său de activitate- iar regulamentul de valorificare si chiar Codul Silvic se schimbă foarte des, nu poti să ai o strategie  de dezvoltare.
  • volumul exploatat prin prestatii de către Romsilva a fost in 2017 de 80 000 mc ! Cauzele acestui volum foarte mic exploatat prin prestatii sunt procedurile greoaie de licitatii prin SEAP- durează si 2-3 luni de zile până când se lansează o procedură de achizitie  prin SEAP, preturile de prestatie limitative pe care le poate oferi Romsilva pornind de la tarifele orare in vigoare, lipsa de interes a agentilor economici si numărul mic al  celor  care pot folosi  SEAP.
  • in prezent sunt multe categorii de lucrări  necesare din punct de vedere silvic, dar neeconomice, lucrări in urma cărora masa lemnoasă rămâne pe jos,nu se valorifică.
  • Romsilva , in ultimii ani, s-a străduit să profesionalizeze activitatea de   exploatare in regie proprie  si  mai ales să elimine calitatea de gestionar de masă lemnoasă a pădurarului; modificarea Codului Silvic  este o involutie, mari volume de masa lemnoasă urmând  a fi gestionate si vândute  de către pădurari .
  • in evaluarea Romsilva, consecinta aplicării modificării  Codului Silvic  va fi neexecutarea a foarte multe  lucrări  din categoriile de rarituri, igienă si  produse accidentale- cel putin pe termen scurt-  efectul fiind contrar  celui dorit,  prin restrângerea ofertei de lemn de foc in piată.
  • Ministerul Apelor si Pădurilor trebuie să isi asume responsabilitatea pentru blocajele care vor apărea si pentru neexecutatea lucrărilor de ingrijire a pădurii- consecintă a acestor blocaje.

Pozitia administratorilor de păduri private-AAP- a fost exprimata de catre dl Dorel  Fechete:

  •  in mod natural, acolo unde există păduri ale UAT-urilor, există o preocupare prioritară in asigurarea populatiei  din comună cu lemn  de foc; nu este nevoie de reglementări prin Cod  Silvic  in acest sens.
  •  in loc de mai multă reglementare, este nevoie de mai multă flexibilitate; la anumite specii (carpen de exemplu)  si acolo unde este necesar este nevoie ca si masa lemnoasă cu diametrul peste 24 cm să poată fi vandută direct la populatie; poate să existe o limitare pentru lemnul de lucru- pană la 10 mc fără autorizatie de constructie, pană la 50 mc cu autorizatie de constructie.
  • de foarte multe ori, pădurile UAT-urilor  sunt la distante foarte mari fata de comuna respectivă.  Degeaba se obligă prin Codul Silvic a se pune masa lemnoasa la dispozitie ca lemn de foc - nu este economic pentru populatie sa mearga la 100 km , de multe ori si departe pe drumuri forestiere; asta nu va produce decât blocaje.
  • dacă există negatie de la primăria proprietară că este asigurat necesarul de lemn de foc  , ar trebui ca masa lemnoasă din categoriile  de lucrări  prevăzute de Codul Silvic pentru asigurarea necesarului de lemn de foc să poată fi vandute prin procedurile obisnuite.
  • mentiune specială pentru lucrarile de rărituri/ accidentale  de răsinoase, aplicarea  Codului Silvic va produce evident blocaje  si lucrările nu se vor executa.

Personal  am participat la dezbatere din partea Nostra Silva -Fordaq  si  am arătat:

  • criza lemnului de foc este o criză artificială, apărută in toamna anului 2016; trebuie sa vedem  de ce a apărut  acum aceasta criză si ce a cauzat-o.
  • pe baza datelor statistice furnizate de Minister, rezultă  clar un blocaj  major in punerea in valoare a masei  lemnoase din proprietătile  private mici (aproximativ 600 000 ha), păsuni impădurite si  vegetatie forestiera-arbori izolati  in afara fondului forestier national (minim 900 000 ha). Pe o suprafată de 1,5 milioane ha   vegetatie forestieră, se pun in valoare doar 300 000 mc !!! Evident, rezultă de aici un deficit  care a apărut  in toamna anului 2016 datorită legii contraventiilor silvice si controalelor- deficit de 3-5 milioane mc masă lemnoasă.
  • cauzele crizei lemnului de foc sunt deci gresit identificate in modificarea Codului Silvic iar solutiile propuse vor amplifica blocajele. Vor exista cel putin 3 cauze majore de blocaje  in aplicarea mecanismului  de asigurare a lemnului de foc prevăzut de Codul Silvic: lemnul din rărituri  si produse accidentale de rasinoase  nu se poate valorifica, nu este acceptat decât in foarte mică măsură  ca lemn de foc, blocajele vor fi majore; mecanismul de redistribuire intre zonele cu excedent si  zonele cu deficit   este stupid - nu poti sa trimiti populatia de la Constanta să ia lemn  de la drum auto forestier de la Nehoiu- Buzau; Romsilva  nu are capacitatea logistică - gestiune, depozite, transport- pentru a face distributia a aproximativ   4 milioane mc masa lemnoasă, care va rezulta  ca lemn fasonat la drum auto forestier, suprareglementarea achizitiilor de  servicii de prestatie  de exploatare/transport va bloca eforturile Romsilva.

Dezbaterea  de luni (a durat 7 ore !!!!) a fost in foarte mare parte  consumată  de temele  mari  in divergentă intre Romsilva- ASFOR- APMR, fără legătură cu  modificările Codului Silvic si cum ar putea fi transpuse in regulamentul de valorificare a masei lemnoase.

O nota specială merită un punct al dezbaterii de luni. Am adus in discutie, in prezenta  d-lui  Secretar de Stat Istrate Stetco,   cum va fi aplicată prevederea Codului Silvic:

"(52) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum și din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorități:

a) pentru necesarul de lemn al populației, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august;"


Răspunsul d-lui Secretar  de Stat  Istrate Stetco  a fost:" Da, este corect. Lemnul de foc se va vinde numai pe baza tabelelor centralizate si aprobate de către primarii.  Primăriile să isi asume responsabilitatea intocmirii tabelelor".

"  Pentru redistribuire , sunt două solutii. Populatia merge acolo unde este excedentul  cu transport propriu  sau Romsilva face depozite  in zonele deficitare.  Dacă se doreste, există solutii. Mi se pare că există rea vointă.".

Am intrebat: "Să presupunem că totul functionează perfect, Romsilva se mobilizează, agentii vin la prestatii,depăsim problemele SEAP, preturi de prestatii, etc.  In toamna anului 2017  volumul maxim care va rezulta  ca lemn  de foc din partea Romsilva va fi de 1 milion mc masa lemnoasă - in limita rezervei  necontractate deja.  Cererea de lemn de foc va fi de minim 5-7 milioane mc . Ce se va intâmpla in toamna anului 2017?  Va fi o compromitere  totală  a mecanismului, un esec total."

Răspunsul d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco: " Este mai mult decat nimic"

Am intrebat: "Ce facem cu răriturile de rasinoase? Vorbim de milioane de mc   lemn de răsinoase care va fi fasonat ca lemn de foc. Populatia nu cumpără lemn de foc de răsinoase"

Răspunsul d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco: "Populatia va arde si pe dracu dacă nu are ce sa ardă la iarnă".

Concluziile mele dupa aceasta dezbatere:

  • dezbaterea s-a concentrat in mică măsură pe modificările Codului Silvic si transpunerea lor in Regulamentul de valorificare, organizatiile au rămas si au consumat dezbaterea pe liniile de divergentă traditionale Romsilva- ASFOR- APMR.
  • concluzia firească a dezbaterii de luni este că modificările Codului  Silvic transpuse in regulament  de valorificare a masei lemnoase nu vor rezolva nimic din problema lemnului de foc, dimpotrivă, vor apărea blocaje si mai mari.
  • d-nul Secretar  de Stat  Istrate Stetco nu este un moderator  al dezbaterii, pur si simplu refuză să preia punctele de vedere prezentate si sa le transmita corect factorilor de decizie politică. Impune concluziile. Pur si simplu trebuie asumat  că această modificare a Codului Silvic este nefunctională, va produce blocaje,  este o greseală care trebuie corectată  inainte de a produce efecte.

 

In fapt , modificarea Codului Silvic a inceput să producă blocaje si efecte negative:

  • foarte multe directii silvice au  scos din listele de partizi pentru licitatiile in curs partizile de rărituri, accidentale si igienă. Asta  inseamnă deja volum mai mic  exploatat in toamna anului 2017 si blocaje.
  • de la Suceava a fost semnalată blocarea punerii in valoare si  contractării produselor accidentale de pe raza parchetelor autorizate la exploatare (partizi suprapuse). In bazinul Dornelor vorbim de un volum  de 150 000-200 000 mc de produse accidentale, multe dintre ele suprapuse peste parchete in lucru. Efectul: se blochează inclusiv  parchete in lucru, nu poti sa exploatezi parchetul dacă ai doboraturi  de vant  suprapuse pe care nu le poti exploata. Evident, este o exagerare,  cu acoperire legala in modificarea Codului Silvic.
  • marcarea si valorificarea  produselor accidentale - care vor trebui exploatate in prestatie-  pare să nu mai fie deja o prioritate a administratiei silvice; prin precomptare, ar diminua volumul care se scoate la licitatii, ar insemna pierderi economice, iar administratia  silvica nu vrea să isi asume aceste pierderi.  Probabil vom avea volume insemnate de produse accidentale care vor fi intarziate la valorificare.

Esecul  mecanismului  prevazut de modificarea Codului Silvic pentru asigurarea lemnului de foc  este cert.

Consensul  mesajelor transmise de către operatorii economici- organizatiile din sector-  ar trebui sa fie  că aceste modificari ale Codului Silvic nu trebuie transpuse in legislatia subsecventa- regulamentul de valorificare  a masei lemnoase.   Mai bine corectăm Codul Silvic inainte sa producă efecte.  Este mult mai putin costisitor- inclusiv din punct de vedere politic.

Exista si punctul  de vedere  de a lăsa politicul să isi rupă gâtul.  In  fapt, efectele pentru sectorul  de exploatare si industria lemnului nu vor fi majore in toamna anului 2017, ci in 2018  dacă se vor aplica. Criza va fi insă in toamna anului 2017  si  va fi decontată  de factorul politic in toamna anului 2017, aceste modificări ale Codului Silvic nu vor rezista până in 2018.

Sunt sigur că nu acestea sunt concluziile dezbaterii de luni care au fost prezentate de către d-nul Secretar  de Stat  Istrate Stetco d-nei Ministru  Doina Pană, care din nefericire nu a putut să participe la dezbateri.

M-am străduit să prezint aceste dezbateri cât se poate de obiectiv. Comentariile si concluziile sunt evident  asa cum le-am inteles eu.

Decizia  este la d-na Ministru  Doina Pană.

 

 

Posteaza un comentariu
Arata 3 comentarii :

Neculai Nacu
Cetatenii care locuiesc la casa si au nevoie de lemn de foc, sub supravegherea proprietarului padurii, sa aiba acces la culegerea crengilor si cracilor dislocate de fenomene meteo, sa le fasoneze la 1-2 ml si sa le transporte cu atelaje/utilaje fara a se mai raporta in SUMAL. Lemnul de foc necesar gospodariilor proprietarilor de padure sa nu se mai raporteze in SUMAL. Completarea unui aviz si raportarea dureaza si 2-3 ore, care este productivitatea muncii padurarului si cat ar trebui sa plateasca acel proprietar pentru a acoperi salariul padurarurului pentru timpul alocat? Birocratia este ucigatoare, si nu numai pentru acest sector.
Lucian vilelor costea
Lucian vilelor costea
Domnule Tobescu va urmăresc comentariile și pozițiile publice de mult timp și apreciez profesionalismul și consecventa de care dați dovada. Am lucrat 15 ani în domeniu și cred ca mi pot da o părere. Lemnul de foc nu poate fi stabilit ca și cantitate în partida decât de agentul economic după ce a încheiat exploatarea în partida, apa ul fiind nerenovat. Preturile pe piața trebuie se respecte legea concurentei și nu pot fi influențate. Singurul mod de a proteja și asigura populația cu lemn de foc prin influenta statului ramane ÎNFIINȚAREA DE DEPOZITE ZONALE ÎN CARE ROMSILVA ȘI AGENȚII ECONOMICI VÂND LA PREȚUL PIEȚEI DAR DIN CARE POPULAȚIA POATE SA CUMPERE LEMN LA UN PREȚ CONTROLAT PRIN SUBVENȚIE DE STAT PRIN HOTĂRÂRE DE GUVERN! ȘI ASTA AR TREBUI SA SE ÎNTÂMPLE URGENT PRIN COORDONAREA PREFECTURILOR DAR CU HG DE URGENTA!!!