Lemnul de foc ca o repartiție de butelie din perioada comunistă

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
2519
  • text size

Invătăm din scoală că pădurea  are 3  functii principale: economică, de mediu si socială.

Echilibrul intre aceste 3 functii  este  căutat  de către scolile de silvicultură  si practica silvica.

Anul trecut  această balantă a scolii si practicii silvice, a echilibrului intre functiile economice, de mediu si sociale ale pădurii,    a fost violent   dezechilibrată  dintr-o falsă perspectiva ecologistă:

  •  
  • fenomenul tăierilor ilegale a fost exacerbat , a devenit prioritate in Legea Sigurantei Nationale, iar măsurile pentru combaterea acestui fenomen  au devenit disproportionate: o  noua lege a contraventiilor silvice (oug -51-2016), dezvoltari  ale sistemului SUMAL- Radarul Padurilor care s-au dorit a urmări  fiecare arbore din padure (supraveghere satelitară, GPS  pe fiecare arbore pus in valoare, GPS pe fiecare transport).

  • suprafata  siturilor Natura 2000 a fost extinsă, atingand peste 40 % din suprafata pădurilor.
  • a fost initiat Parcul National Făgăras- Yellowstone de Romania- cu o suprafată de peste 200000 ha.
  • autorizarea de mediu a activitatii de exploatări forestiere a devenit un cosmar  birocratic  nefunctional.
  • toate institutiile de fortă  ale statului au căpătat atributii  de combatere a "infractionalitătii silvice"; zeci  de  mii  de confiscări  si amenzi au fost aplicate in sectorul forestier.

In toamna anului 2016 atrăgeam  atentia că efectul cumulat al acestor măsuri va fi o uriasa criza de resursa, care va afecta atat  aprovizionarea populatiei  cu lemn de foc  cât si a industriei lemnului cu resursă.  Ceea ce s-a si intamplat. Industria s-a  adaptat cum-necum prin redimensionare  , restrangere si cresterea importurilor de masă lemnoasă la peste 2,5 milioane mc echivalent lemn rotund (1,8 milioane mc lemn rotund si peste 300 000 mc cherestea).  Populatia a rămas captivă crizei de resursă- preturile lemnului de foc au explodat.

Schimbarea politică adusă de alegerile din toamna anului 2016 a lăsat  aceasta bombă socială- a crizei lemnului  de foc- in sarcina guvernării PSD.

Din păcate, in loc sa inlăture blocajele  aduse de viziunea "ecologista", guvernarea PSD s-a  blocat  in propria indecizie:

- oug-51-2016 nu a fost anulată, dupa 5 luni de dezbateri  s-a ajuns la o forma a legii contraventiilor silvice care doar imblânzeste oug-51-2016.  Pe fond, sanctiunile au rămas.

- procedura de autorizare de mediu a activitătii de exploatare nu a fost simplificată.

-presiunea institutiilor de fortă ale statului-  contraventiile  abuzive- nu a scăzut.  A devenit o prioritate a guvernării cresterea  la peste 1000 de posturi  a personalului Garzilor Forestiere. Fondul  de premiere din amenzi  a personalului  de constatare  a contraventiilor silvice a fost introdus  de către Legea contraventiilor silvice.

-hg-1004-2016 nu a fost amendat; birocratia dublei raportări in SUMAL  si Wood Tracking nu a fost eliminata; sistemul SUMAL nu a fost deschis  pentru a deveni baza a sistemelor nationale due-diligence; activitatea din domeniul silvic a rămas grevata de suprareglementare si birocratie- dau exemple doar marcarile pentru persoane fizice si in vegetatia din afara fondului forestier national precum si obtinerea derogărilor pentru extragerea produselor accidentale.

Suntem către sfarsitul lunii iulie- timpul  a trecut- iar  combaterea crizei lemnului  de foc  a devenit prioritate a   guvernarii. Sunt 3,5 milioane gospodarii care se incălzesc cu lemn de foc- impactul social al crizei  este devastator.

Din pacate, in loc sa trateze cauzele crizei- blocajele induse prin dezechilibrarea balantei  către viziunea ecologistă - guvernarea PSD  dezechilibrează si mai tare balanta inclinând-o  către functiile sociale:  aprovizionarea populatiei  cu lemn de foc devine prioritate absolută intre principiile de valorificare a masei lemnoase, prin modificarea Codului  Silvic. Principiul economic al valorificării superioare a masei lemnoase este ignorat.

Vom prelua modificarile pe  aceasta linie aduse de modificarea Codului Silvic:

Art.18. La articolul 59, după alineatul (5) se introduc 9 noi alineate, alin. (51 ) – (59 ), cu următorul cuprins:

„(51 ) Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.

(52 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorități:

a) pentru necesarul de lemn al populației, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august;

b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.

(53 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se valorifică în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier 10 proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorități:

a) pentru necesarul de lemn populației din raza unității administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local de pe raza unității administrativ-teritoriale finanţate, integral sau parţial de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;

d) în situația în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unitățile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.

(54 ) Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condițiile alin. (52 ) sau (53 ) se valorifică, prin vânzare directă, către populația din unitățile administrativ-teritoriale limitrofe unității administrativ-teritoriale pe suprafața căreia este amplasat fondul forestier administrat.

(55 ) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condițiile alin. (54 ) se valorifică în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare.

(56 ) Volumul de lemn prevăzut la alin. (51 ) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

(57 ) Pentru județele deficitare în păduri, solicitările formulate către unitățile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul prefecturilor și se transmit Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenței în județele limitrofe, a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, disponibile spre vânzare. 11

(58 ) Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care își pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuințelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor în condițiile alin. (52 ) – (54 ).

(59 ) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (52 ) – (54 ), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără proveniență legală și se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condițiile legii.”


Formulările aduse de modificarea Codului Silvic   sunt imperative si nu lasă loc de interpretare  si se aplică simetric atât pădurilor proprietate publica a statului  administrate de Romsilva cît si pădurilor proprietate publică locală a  UAT-urilor-primăriilor. Volumul din aceste categorii de lucrări se situează intre 30 si 50 % din volumul total recoltat la nivel national- in functie de specificul regional.  Atunci  când in 2013 d-na Ministru Lucia Varga a dorit sa introduca vanzarea masei lemnoase exclusiv in forma fasonată toata lumea a spus ca este o utopie.  Aceasta utopie este reluată de modificarea Codului Silvic- cu aplicabilitate imediată !!!!

Ce efecte va produce acest mod de reglementare?  Personal cred că va aduce si mai multe blocaje :

-in lipsa structurii de depozite necesară  si a unui sistem de sortare specific-  această infrastructura se găseste la agentii economici  si nu la administratiile silvice- masa lemnoasă  exploatată  in regie proprie  sau in prestatii  de către agenti economici va rezulta in lemn  fasonat la drum forestier auto-  adica in pădure , in proportie covârsitoare  departe de localităti.  Vânzarea " en-detail" catre populatie  a lemnului de foc - de la drumuri  auto  forestiere uneori la zeci de kilometri de localitati- este o utopie nefunctională.

- există zone cu procente mari de impădurire si zone deficitare;  aceasta redistribuire a resursei  a fost făcută de către agentii economici, prin reteaua de depozite de vânzare a lemnului de foc  către populatie. Mecanismul prevăzut de Codul Silvic pentru zonele deficitare in resursă- cereri  centralizate de către  primarii, centralizate de prefecturi  si transmise catre Romsilva este hilar.  Ce să facă Romsilva cu aceste cereri?  De unde să acopere necesarul?  O gândire tip repartitie de butelii  din perioada comunistă.

- in reglementare a fost ignorată realitatea faptului că răsinoasele reprezintă peste 30 % din resursă.  In cazul unei păduri comunale  din zona de munte- unde rasinoasele reprezinta 80-90 % din  resursă-cum să exploatezi in regie  primele rărituri (lemn subtire)  si să pui la drum auto  zeci de mii de mc de "lemn de foc"  subtire de rasinoase? Aceasta resursă nu se  vinde ca lemn de foc - industria lemnului valorifică foarte bine această resursă in schimb.  Este o ingorare din nou a economicului.

- in conditiile in care "persoanele fizice"  care  fac redistribuirea lemnului de foc (platformele)- pentru că fac transporturi, considerate activitate economica, neimpozitată- au inceput sa fie sanctionate pentru evaziune  fiscala, cine să facă distribuirea lemnului de foc din platforme primare către populatie? Evident,  pădurarii vor avea o afacere aici, căci vor incasa diferenta intre pretul "de lista" si pretul  real pe piata al masei lemnoase.   Va fi o sursa major de coruptie  si de degradare  a administratiei  silvice.  Această masă lemnoasă, care teoretic "nu poate fi comercializată" de catre beneficiari, in fapt va trebui să fie comercializată pentru a ajunge la beneficiari !

- pierderile economice sunt uriase. Daca vorbim de o "primă  raritură"  la răsinoase, aceasta se valorifică in prezent către agentii economici  cu 60-90 lei/mc.  Conform modificarilor Codului Silvic, aceasta trebuie exploatata  in regie sau prestatie, cu costuri minime de 70-80 lei/mc pentru administratia silvica- rezultând lemn subtire de răsinoase la drum auto forestier.  Ce să facă cu acest lemn? 

Nu mai detaliez, personal nu  văd cum aceste mecanisme "de asigurare a lemnului de foc " ar putea sa functioneze.   Este o gândire de tip "cote de tăiere", din alte timpuri, care ingoră pur si   simplu  realitatile economice ale sectorului.

Solutiile la criza lemnului de foc nu sunt simple, dar dacă aceasta criza a aparut brusc incepand de anul trecut  evident  este o criza artificială  -  trebuiau eliminate cauzele care au generat-o:

- blocajele marcarilor in pădurile private si in vegetatia din afara fondului forestier national (birocratia marcarilor, aprobării si verificării APV-urilor, eliberării avizului).

- deblocarea derogărilor pentru produse accidentale/ amenajării pădurilor intre 10-100 ha.

-simplificarea autorizării de mediu  a activitătii de exploatare  a lemnului.

-anularea oug-51-2016 era obligatorie. Lemn legal  exploatat- pe baza de APV, contract, autorizatie, etc  se confiscă  incă astăzi  datorita modului ambiguu in care este definită "provenienta legală". Legea contraventiilor silvice continuă sa inhibe activitati legale din sectorul forestier.

-chiar si importurile de lemn de foc- care au devenit foarte atractive datorita  preturilor de pe piata din Romania-  sunt descurajate de birocratia si suprareglementarea din sector: emiterea de aviz in vamă la importuri, autorizare depozit, acord de distribuire pentru documente, etc.

Dincolo de măsurile acestea imediate, este nevoie  de o   strategie  prin care să se diversifice sursele de energie pentru incălzire:

- utilizarea biomasei din agricultura.

- utilizarea tocaturii.

-utilizarea peletilor -  surse de biomasa foarte diverse.

-culturi specializate pentru biomasa.

-valorificarea terenurilor .

Reducerea TVA la lemnul de foc  este de asemenea o măsură logică:  ar reduce putin pretul si ar incuraja activitatea legală a depozitelor de lemn de foc.

Modificările adoptate ale Codului Silvic  aduc multă tensiune si imprevizibil in sector. Eu cred că vor amplifica blocajele  si vor amplifica criza.

Am avut o exacerbare a "ecologismului"   care a produs  blocaje economice. Acum vom avea o exacerbare a "socialului" care  va amplifica blocajele si pierderile economice. 

Balanta intre functiile economice, sociale si de mediu in sectorul silvic este profund dezechilibrată.  In fapt, este o criza artificială, prin ingorarea celor mai simple si evidente legitati economice. Este o ipocrizie a populismului-  cu mască socială sau de mediu.

Până la urmă totul se reduce la oameni si decizii. La lipsa de dialog si dezbatere   in adoptarea modificărilor la Codul  Silvic.

Pentru că este o criză artificială, efectele acesteia pot fi inlăturate destul de rapid.  Dacă se recunosc greselile.

Vom vedea in perioada imediat următoare dacă d-na Ministru  Doina Pană va identifica aceste greseli.

Sectorul insăsi persista in propria incapacitate de lobby, reprezentare si comunicare.

Să incepem prin a ne recunoaste greselile.

Este greu. Nimeni nu vrea să  recunoască  ca a gresit.

Ne adâncim in criză.

 

 

 

 

 

 

Posteaza un comentariu
Arata 5 comentarii :

Daniel Paul Dima
Cred ca daca ocoalele silvice private nu se organiza corespunzatir in vederea exploatarii proprii a padurilor administrate, astfel incat sa asigure lemnul de foc pentru cei ce-i platesc in baza unor contracte de administrare (= generare de profit), in curand vom vedea circuland idei de etatizare, in sensul administrario tuturor padurilor publice de catre Regia Nationala a Padurilor, mai ales ca acest model exista si este functional in alte tari europene. Tine de managerii ocoalelor private sa demonstreze capacitatea de a genera profit pentru "actionari", adica pentru proprietarii padurilor. Sau se vor pomeni intr-o zi cu un cadru legislativ care nu le va mai permite functionarea. Pentru voturi, politicienii vor construi poduri chiar si acolo unde nu exista ape de traversat, vorba unui fost presedinte sovietic.
Daniel Paul Dima
"Totul a pornit de la un experiment de laborator din secolul al IX-lea. S-a observat atunci că o broască aruncată într-o oală cu apă fiartă va sări imediat din oală ca să-și salveze viața. Însă dacă broasca este pusă într-o oală cu apă rece, iar temperatura apei este crescută progresiv, organismul broaștei se va adapta, încet, încet, la temperatura tot mai ridicată. Și când apa va ajunge fierbinte de nesuportat, broasca va muri, pentru că nu va mai avea energie să sară din oală. Toată energia ei a fost consumată în procesul de adaptare la mediul tot mai agresiv." Mie mi se pare ca ce se intampla de o buna bucata de vreme in sectorul forestier romanesc este perfect reflectat de experimentul mentionat mai sus. De ani de zile, presiunea asupra sectorului creste constant. E ca si cum temperatura ar fi crescut treptat pana pe la vreo 65-70 de grade. Broasca (= fimele din sector, fara a jigni pe nimeni) a continuat sa inoate, la un moment dat chair bucuroasa ca apa e mai calda (a existat o perioada de dolce vita, cand banii se faceau usor, ce se intampla prin padure nu prea interesa pe nimeni, unii s-au imbogatit rapid, etc). Nu a fost nevoie de schimbare interna = a se intelege investitii serioase in personal calificat si utilaje performante, construirea de relatii de lunga durata cu proprietarii si administratorii de paduri, cu parteneri interni si externi seriosi, management integrat, planificare financiara riguroasa, etc). Putini au sarit atunci din apa care se incalzea! De asta, cred, ca in prezent nu exista masa critica in sector pentru o schimbare din interior. Nu exista mentalul colectaiv care sa duca la o schimbare majora. De asta, pentru acest sector se aplica foarte bine o alta zicala: "pe timp de criza, 95% din oameni (se) plang, iar 5% vand batiste. Eu sunt dintre cei 5%. Vand o 'batista" care sa-i ajute pe cei ce vor sa-si schimbe modul de lucru si viata. Numai sa vrea sa faca cate ceva din lista aia de "apucaturi nebunesti" de mai sus.
Ioan Farcas
Buna ziua. Care ar fi solutia propusa de dvs? Trebuie sa incepem de undeva....cine poate decide ?? Politicul? profesionistii? Insutria? ....? (un consens nu vom avea , este clar) Dupa atatia ani petrecuti in aceasta industrie, ma declar super buimac si nu mai vad luminita de la capatul tunelului:)