Motiune de cenzură pe modificarea Codului Silvic

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
2134
  • text size

Proiectul de lege  de modificare  a Codului  Silvic  a ajuns- la  propriu- pe ultima pozitie  a ordinii  de priorităti  a Camerei  Deputatilor:  este pe pozitia  53   a ordinii  de zi, adică pe  ultima pozitie a ordinii  de zi. Link-ul către ordinea de zi a Camerei  Deputatilor poate  fi consultat  aici.

Cum a ajuns practic abandonată  modificarea  Codului  Silvic ?

In 5 iunie, consemnam intr-un articol pe Fordaq:  Modificarea Codului silvic a primit aviz favorabil si poate intra la votul final in plenul Camerei Deputatilor

Dar  să ne intoarcem  putin mai in spate: in 21  martie  consemnam  finalizarea procesului  consultativ initiat  de Minister, cu runde de intalniri  regionale (Bistrita, Suceava, Valcea, Pitesti)  si intalniri  nationale. Articolul Fordaq pastreaza memoria  acelui moment:  Evaluare si prioritizare a problemelor identificate si a soluțiilor propuse în urma procesului consultativ inițiat de Minister.  Iar dl  Ministru  Ioan Denes anunta public  faptul  că săptămâna imediat  următoare datei  de 21 martie  va discuta prioritătile identificate  in procesul  consultativ cu decidentii politici.

Procesul consultativ  incepuse in 22 februarie  cu întâlnirea de la Bistrita: Sinteza consultării publice organizate de Ministerul Apelor si Pădurilor la Bistrita.

 

Între problemele  indentificate care au constituit  subiectul discutiilor in grupurile de lucru  , asa cum se regăsesc in minutele publice  ale intalnirilor  respective:

1. Deficitul de resursă  din piată, cu efect  in creșterea  nesustenabilă a preturilor lemnului, dificultăti in aprovizionarea populatiei cu lemn de foc si a industriei  lemnului cu materie primă.

 Cauze:

  • Dificultăti in mobilizarea  resursei  din rărituri, igienă si produse accidentale  prin exploatarea in regie  proprie/prestatii de către Romsilva,  ca rezultat  ale modificării  Codului Silvic prin Legea 175/2017.
  • blocaje in punerea in valoarea in masei lemnoase in pădurile sub 100 ha si in vegetatia din afara fondului forestier, ca rezultat al unui ansamblu  de reglementări  contradictorii  privind:amenajarea pădurilor, preluarea in pază a pădurilor neadministrate, prestarea serviciilor pe bază de teritorialitate doar de către ocoale nominalizate, blocaje in acordarea ajutorului de minimis pentru proprietarii sub 30 ha, proceduri  greoaie  pentru calculul APV si transportul masei lemnoase  nediferentiate pentru marcările pentru uz propriu  ale micilor proprietari   si pentru masa lemnoasă care se comercializează.
  • norme tehnice  rigide.
  • gradul redus  de accesibilitate a pădurilor, cu efect in supraexploatarea pădurilor accesibile si grad redus  de valorificare in pădurile mai putin accesibile.
  • restrictii  datorate suprafetelor mari incluse in arii naturale protejate; in mod  eronat, România a asimilat Reteaua Natura 2000  (40 %  din păduri  )  regimului ariilor  naturale protejate.
  • decapitalizarii  firmelor din sectorul de exploatare a lemnului, criza de fortă  de muncă specializată.  
  • blocaje in mobilizarea resturilor de exploatare  a pădurilor, suprareglementarea  definirii  depozitelor temporare, blocaje  pentru importurile de masă lemnoasă  prin obligativitatea emiterii unui aviz in vamă pentru lemnul importat.

2.  Suprareglementarea.

  • nefinalizarea  dezvoltărilor  sistemului  SUMAL-  Radarul  Pădurilor-Inspectorul Pădurilor, sisteme  gandite  exclusiv pentru  control  , desi  ar trebui  să fie sisteme informationale  care să simplifice raportarile, controlul regimului  silvic, trasabilitatea masei lemnoase, sistem due-diligence in sensul Regulamentului  European 995/2010-  EUTR.
  • reglementarea contradictorie a provenientei legale a masei  lemnoase, lipsa tolerantelor de măsurare  intre volumul APV (evaluat), transportat (avize de expeditie) si receptionat (real, facturat, fiscalizat), neconcordante care permit foarte multe sanctiuni  prin Legea contraventiilor silvice si confiscari  contravalorice in baza HG-470-2014.
  • norme tehnice care suprareglementează .
  • ansamblu celor peste 100 de acte normative.

3. Lipsa compensatiilor pentru restrictiile impuse proprietarilor de păduri  prin includerea proprietatilor in arii naturale protejate.

  • excluderea   UAT-urilor de la compensatii pentru  pădurile incluse in grupele functionale T1 si T2.
  • măsura de silvomediu inclusă in PNDR  neatractivă, reducerea finantării acestei  măsuri.
  • lipsa evaluării /  compensării functiilor ecosistemice ale pădurilor, prevăzută de Codul  Silvic.
  • gestionarea veniturilor din valorificarea certificatelor de carbon de către Agentia Fondului de Mediu, fără ca veniturile proportionale din fixarea carbonului de catre păduri să se intoarcă către fondul de ameliorare, conform prevederilor  Codului Silvic.

 

4.Lipsa finantării pentru  domeniul pădurilor:

  • finantare marginala a domeniului pădurilor in PNDR, redusă in exercitiul financiar 2014-2020  chiar si fată de exercitiul financiar precedent.
  • excluderea in exercitiul financiar 2014-2020  a măsurii  de sustinere a investitiilor in tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul.
  • suma  redusă alocată pe măsura de accesibilizare a fondului forestier.
  • lipsa de atractivitate pe măsura din PNDR de prima  impadurire/ perdele forestiere.
  • buget redus pe măsura de silvomediu.
  • certificate de carbon.
  • directionarea  măsurilor  active prevazute  de Programele de mediu  exclusiv  către custozii de arii protejate (cum pot fi măsuri  active, daca trebuie implementate pe niste proprietati care nu sunt ale custozilor  ).

5. Pagube produse de vanat/efective peste efectivele optime pentru anumite specii, in anumite zone.

 

7. Deblocarea punerilor in posesie/ deblocarea procesului de retrocedare.

 

8. Lege  pentru  formele asociative de proprietate.

 

9. Eficientizarea  controlului/ practici unitare/  functie  de indrumare si control  a Gărzilor  Forestiere.

 

10. Promovarea unor informatii corecte despre  starea pădurilor/ tăierile ilegale, bazate pe Inventarul  Forestier National.  Strategie de comunicare.

 

Ceea ce voiam  să spun   este că modificarea  Codului  Silvic- art.59-  a fost indetificată  ca fiind prioritatea absolută intre măsurile  care trebuiau  luate, fiind însă doar una dintre cauzele  blocajelor  din sectorul  forestier.  Un document de analiză, cu măsurile  propuse la timpul respectiv, poate  fi consultat  aici:Document elaborat de  Grupul  de lucru  Sud si Vest-   proprietari  si administratori  de paduri, sector de exploatare si prelucrare a lemnului.

Cum s-a  ajuns ca de la  finalul  procesului  consultativ, din 21 martie,  să ajungem  in 27  iunie, practic la finalul sesiunii parlamentare, iar  modificarea  Codului  Silvic  să ajungă  dintr-o prioritate  absolută  ultimul punct  pe ordinea de zi a Camerei  Deputatilor? Este foarte greu, ilogic   si încâlcit  de explicat ceea ce s-a  întâmplat in acest  răstimp, dar responsabilitatea este clară si simplă,  a partidului  de guvernământ.

Nu  are rost  să trecem in revista  si celelalte priorităti de interventie identificate in urma procesului  consultativ: nu s-a  materializat practic  nimic.

Între timp, blocajele  din sectorul  forestier s-au amplificat.  Conform  evaluării  Romsilva, un volum de 2 milioane mc riscă să rămână  neexploatat  in 2018; se inregistrează stocuri  de masă lemnoasă fasonată din categoriile destinate aprovizionării  populatiei  cu lemn de foc  de aproape 500 000 mc;  volume de peste 1 milion mc de produse accidentale, inclusiv din 2017,  sunt blocate pe circuitul  de valorificare.

Care  vor  fi evolutiile in conditiile in care art. 59  din Codul  Silvic  nu va fi modificat? Foarte  greu  de evaluat:

  • industria lemnului, in special  producătorii de plăci din  lemn dar si industria  de prelucrare pe răsinoase, va  reduce productia ,  afectată  de preturile  prea mari  ale resursei  de lemn.  In piată  a inceput un proces vizibil de ajustare  a preturilor lemnului  fasonat.
  • sectorul  de exploatare, care a licitat la preturi  foarte mari masa lemnoasa pe picior, incearcă  să mentină  preturile  la nivelele  actuale.
  • Romsilva, care este afectată financiar de scăderea volumului  valorificat pe picior, de stocurile  de lemn fasonat  si de cheltuielile  cu prestatiile silvice, impinge preturile de pornire la licitatii  către maximele inregistrate la licitatiile  anterioare, in special pentru lemnul  fasonat.
  • importurile-  din ce in ce mai  diversificate  ca provenientă, atat la bustean cat  si la cherestea- asigură un fragil  nivel  de echilibru.
  • in toamnă , probabil vom asista  la un nou val  de rezilieri  de contracte  de vânzare a masei lemnoase pe picior, in special  in judetele  in care preturile  de adjudecare au fost foarte mari (Neamt si  Suceava).

Rezultanta  acestor  tendinte  contrare (presiune  de scădere  a preturilor din partea industriei   versus volum micsorat  de resursă in piată , mentinere a preturilor  de către  Romsilva  si sectorul  de exploatare, explozie  a cererii  de lemn  de foc din toamnă)  este  greu  de estimat. 

In scenariul  realist,  sectorul  de exploatare a lemnului  va continua  să se decapitalizeze in 2018, industria lemnului isi  va reduce  semnificativ activitatea, Romsilva  va avea dificultăti  financiare majore  iar populatia va plăti  preturi  mai mari pentru lemnul  de foc  decât in 2017 cu minim  10-15 %. Toată  lumea va pierde mult , dar lucrurile vor rămâne in echilibru.

In scenariul  negativ, dacă vom avea o iarnă grea (adica normală, nu ca anul trecut),  criza lemnului  de foc  va deveni  dramatică.

Un scenariu pozitiv imi  este greu  sa intrevăd:  poate  că astăzi  se va modifica Codul  Silvic  iar decidentii politici vor citi  acest  articol  si isi vor aduce aminte  de prioritătile  sectorului  forestier, asa cum au rezultat  din procesul  consultativ. 

Cum  a ajuns  Codul  Silvic  si  sectorul  forestier in  general  pe ultima pozitie a listei  de priorităti  a decidentilor politici? Nu  stiu. 

Ceea ce stiu  este că lipsa  de decizie  din sectorul  forestier  este o greseală enormă, iar costurile  economice, sociale  si de mediu   se vor  vedea in toamnă. 

Situatia din sectorul  forestier  este o motiune  de cenzură cât se poate de reală-  a oamenilor  simpli-  la adresa Guvernului.  O motiune de cenzură  pe care puterea si Guvernul o ignoră.

Este o greseală.  Nu poti  să ingori  realitatea.  Si să o pui la  pozitia  53-  ultimul punct al ordinii  de zi.

In  toamnă, situatia  din sectorul forestier va deveni poate primul punct  pe ordinea de zi. Dar va fi prea  târziu  să se mai  repare ceva.

 

 

 

 

Postează un comentariu
Arata 1 comentarii :

Felicianu Jiboteanu
Cum specifica autorul articolului, lipsa de decizie precum sa masurile luate in vederea asigurarii cu lemn de foc a populatiei, va determina o deflatie ,daca putem folosii aceasta expresie in acest sens.In acest moment, toate depozitele atat ale companiilor private cat si RNP,UAT, sunt pline de lemn de foc si pentru industrializare.Toate acestea pe fondul unei asa zise crize a lemnului de foc; de ce nu se cumpara lemnul de foc? Invocarea art 59 care se spune ca ofera pe piata lemnul de foc pentru populatie este deja depasita.Companiile din sectorul de exploatare sunt in pragul falimentului prin lipsa de piata de desfacere si lichiditati. Cu toate acestea, legiuitorul precum si vanzatorul nu intelege ca trebuie detensionata activitatea sectorului;si anume- se continua depunerea de documente fara sens si cu repetitie ,la licitatii ;Nerespectarea Regulamentului privind Protectia datelor cu caracter personal, prin obligativitatea transmiterii acestor date in sistemul Sumal si Woodtracking; nerespectarea aceluiasi Regulament de catre auditul realizat privind Certificarea Padurilor(FSC) care, prin documentele solicitate companiilor care se certifica FSC sau reinoiesc acest certificat, obliga sectorul de exploatare sa furnizeze date referitoare la angajati, regulament d ordine interioara etc.Cred ca, inainte de modificarea articolului 59 din Codul Silvic, este necesara a detensionare a sectorului de exploatare, si aceasta cat mai urgenta ; exmplul este chiar modificarea acestui articol, care va genera , prin oferta a inca min 2 000 000 mc spre vanzare , o cadere a preturilor masa lemnoasa neavand cumparatori determinant find -lipsa acuta a fortei de munca calificata si necalificata, lipsa de lichiditati, lipsa pietelor de desfacere.Consider ca autorul articolului a fost foarte optimist - deja nu se mai poate repara nimic, iar cand numarul companiilor din sector se va reduce sub limita minima admisibila vom avea intradvar o lipsa acuta a lemnului de foc.