"SURPRIZA" din PNRR: s-a angajat România să renunțe la încălzirea cu lemne ? Legea suveranității naționale

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
2753
  • text size

   Două  subiecte  de presă  au  explodat  în ultimele  zile:

  • legea  suveranității  naționale,  cu  propunerea  de interzicere  a  exportului  comunitar și  extracomunitar  de   buștean,  cherestea, traverse  de  cale  ferată  precum și  de  interzicere  a tăierilor  rase  și  defrișărilor.
  • informația  că  prin PNRR  România  s-a  angajat  să  elimine  lemnul  de  foc  de  la sursele  de energie  pentru încălzire.

    Le  voi  analiza  pe  rând,  ambele  sunt  două  teme  populiste interconectate  pornind  de la  o  prezumție  că  România  își  supraexploatează  pădurile  și  este  nevoie  de măsuri  excepționale  pentru  salvarea  pădurilor.

   Legea  suveranității  -  Legea  pentru  protejarea  interesului superior  și  suveran al poporului  și cetățeanului  român  este  o  inițiativă  legislativă  promovată  ca  inițiativă  cetățenească,  proiect  care  se  bucură  de susținerea  mediatică  a  unor trusturi  media  și  formatori  de opinie.  În  perioada  următoare  se  vor  organiza în țară centre  de strângere  semnături  și  se derulează  deja  campanii  media  de susținere  a legii.

  Proiectul legislativ  a apărut  în  Monitorul oficial  și  poate  fi  consultat  în  forma  publicată  urmărind  link-ul  de mai jos:

 

Ce cuprinde  textul  de  lege, referitor  la  domeniul  forestier:

Art.14 (1) Se interzice exportul în spațiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată, inclusiv buștean, cu sau fără coajă, lemn rotund, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, până la data de 1 Ianuarie 2121.

(2) Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

Nerespectarea interdicției de export al masei lemnoase, prevăzută la art. 1, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 15

Legea nr. 46 din 19 martie 2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

(1) La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Defrișările și tăierile rase pe teritoriul României, inclusiv cele motivate de reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor, sunt interzise până la data de 1 ianuarie 2121.

(2) La articolul 29, alineatele (2), (3), (4) și (5) se abrogă.

(3) După articolul 109 se introduc trei noi articole, art. 109^1, 109^2 și 109^3, cu următorul cuprins:

109-1 Fapta de a provoca boli sau de a infesta cu dăunători arborii din fondul forestier se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani.

109-2 Încălcarea interdicției prevăzute la art. 29 din prezenta lege se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani.

109-3 Fapta de a incendia intenționat arborii din fondul forestier se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 20 de ani.

 

     Comentariile  mele:

  • exportul extracomunitar  de buștean  este  interzis  prin modificarea  Codului  Silvic, în  vigoare de la  1 ianuarie  2021.   S-a  dovedit  o lege  absolut  populistă,  volumele  de  buștean  exportate  din România  fiind   insignifiante-  de ordinul  zecilor  de mii  de metri  cubi.  În  plus,  este  o lege  ușor  de ocolit, cei  care au  dorit  să  continue  exportul  au  mers pe  varianta  livrărilor  intracomunitare,  către Bulgaria  în  special, urmate  de  exporturi.

 

  • interzicerea  exportului  de cherestea  a fost  de  asemenea  cuprinsă  în multe  inițiative  legislative,  dar  de  fiecare  dată  pe  parcursul  dezbaterilor    s-a  dovedit  că  este  o   falsă măsură  pentru  protecția  pădurilor.  Exporturile  de cherestea  au  o pondere  valorică  mică-  de  16-18  %  în  exporturile  industriei  lemnului  din România,  cantitățile  exportate  sunt  relativ  mici ,  dar  mai  ales volumele  de  cherestea  exportate  sunt  contrabalansate  de importuri  foarte  mari  de buștean !  Pe  segmentul  rășinoaselor,  de  exemplu,  importurile  de buștean  de gater   sunt de ordinul  a  1,8  -  2  milioane  mc ,  iar  exporturile  de  cherestea  sunt  de ordinul  a  5-600 000  mc  anual. Resursa  de  buștean importată   parcurge  cicluri  complexe de prelucare  în cascadă -  rezultând  cherestea, ulterior  cherestea  profilată  sau  îmbinată,  panouri masive  sau  tehnice - PAL, OSB,  MDF,   peleți,energie  din biomasă, etc.  Este absurd  să  interzici  exportul de cherestea,  când  România  este un mare importator  de lemn  brut,  practic  distrugând  acest întreg  lanț  de prelucrare  esențial  inclusiv pentru  alimentarea pieții  interne  cu  peleți,  de  exemplu   și  panouri -  PAL, OSB, MDF ! În plus, este  imposibil  de  diferențiat  cheresteaua  rezultată  din buștean  de import  și cea  rezultată  din buștean  de  proveniență  internă !

 

  • despre  interzicerea  tăierilor  rase:  evident, la salcâm,  plop, molid  tăierile  rase reprezintă  practic singura soluție  tehnică  de recoltare  și regenerare  a pădurilor.  Ponderea  tăierilor  rase în totalul  tipurilor  de tăiere   în  România este  foarte  redusă,  de sub  10  %,  fiind deja  strict  reglementată și limitată  în  suprafață.  Evident,  este  de asemenea  o  propunere  fără  justificare  tehnică.

  Proiectul  legislativ  menționat  merită atenție  și  clarificări  în  dezbateri.

  A  doua  temă  -  asumarea  prin PNRR  de  către  România   la renunțarea la încălzirea  cu  lemne.

  În  fapt,  formularea  menționată  din PNRR  este:  "Reforma: (…) va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. (…) Reforma (…) va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră", este formularea din varianta în limba română a PNRR.

  Proiectul  concret  cuprins  în  PNRR  este o investiție  de 600  milioane  euro  în  extinderea  rețelei  de  gaze,  proiect  experimental  în  regiunea  Olteniei, a  cărui  dezvoltare  este  condiționată  de  transportul  concomitent  de hidrogen ca  alternativă  energetică  în  procent  de 20 %,  ulterior  din 2030  exclusiv hidrogen !

  Practic, Uniunea  Europeană  nu  dorește  să  finanțeze  extinderea  rețelei  de gaze,  considerat  un combustibil  fosil.  Proiectul  a  fost  cuprins în  PNRR  sub  motivarea  de  construcție  a unei infrastructuri "verzi", cu  un combustibil  verde  -  hidrogenul "verde" - obținut  prin  electroliza  apei utilizând  energie  electrică  din surse  regenerabile.   Personal  evaluez  acest  proiect  ca  fiind  puțin matur: hidrogenul  din electroliza apei  este  considerat în analizele  științifice  doar  o  soluție  de  înmagazinare  a energiei  electrice  regenerabile-  presupunând  că  este  în exces -  și  de  a furniza un combustibil-  alternativă  pentru  transporturi.  Nu  pentru  încălzire.   Evident,  prin transfomările  energie  electrică  -  hidorgen  verde  -  transport-  energie  termică  randamentul menționat  de literatură  este  de maxim 60-70%,  în timp  ce  folosirea  directă  a energiei  electrice  pentru încălzire  are un randament  de 92-94%   și nici  nu  are nevoie  de infrastructură  de  transport !  De  ce  să  produci  hidrogen  verde  și  să  îl  folosești pentru  încălzire, în  loc  să  folosești  direct  energia  electrică  pentru încălzire, dacă  o  ai ?

   Ca ordin  de mărime,  pentru  conectarea  la  gaze  a 200 000  de gospodării  este  nevoie  de investiții  doar  în rețeaua  de distribuție  de 1 miliard  euro.  Cei  600 000  euro  alocați  prin PNRR  abia  vor  ajunge  pentru  conectarea  a 150 000  locuințe.  Presupunând  că acel  proiect  pe  care  eu îl  consider  nefezabil  economic-  de  a alimenta rețeaua  și  cu  hidrogen  -  se  va  implementa.

  Sigur, diversificarea  mixului  energetic în  sectorul  încălzirii  și  răcirii  este  un deziderat.  Se  pot  extinde instalațiile  solare  rezidențiale.  Există  și  soluția  pompelor  de căldură.  Există  și  gazul  ca alternativă-  în măsura  în  care  se va  investi  masiv  în infrastructură.  Dar  toate  acestea  au  costuri economice uriașe,  mult  mai  mari  decât  încălzirea  cu  lemne.  Dublarea  costului  gazelor face  ca  încălzirea  cu  lemne  să  fie  de minim 2,5  mai  economică  decât  încălzirea  cu gaze.

  Personal  cred  că  discuțiile privind  o  strategie  energie-climă  sunt  incipiente  în România.  În  strategia  energetică  a României,  lemnul ca  resursă  pentru  încălzire în  orizontul  2030   apare  ca  fiind  posibil  să  fie  înlocuit, prin extinderea rețelei  de gaze,  pentru  5-600 000  locuințe.  Din cele  3.5  milioane  locuințe  care  se încălzesc  în prezent  cu gaze.

  Dar  impactul  pe  linie  de climă  -  gazul  fiind  un combustibil  fosil  -  este  departe  de a fi  cuantificat. Plus  impactul  pe  balanța  valutară-  gazul fiind  din import.

  Sigur,  resursa de lemn disponibilă suplimentar  dacă  s-ar  reduce  consumul  de lemn  de foc  ar putea  fi valorificată  superior  de  către industria  lemnului.

   Dar  pentru  asta  este  nevoie  de o viziune  și  o  strategie  de valorificare  a resursei  de  lemn,  de  investiții,  de  o  strategie  pădure-lemn,  conexată cu  o  strategie  energie-climă.

   Deocamdată a  fost  prins  în  PNRR  un proiect  de  extindere  a rețelei  de gaz, rețea  care  să  transporte  și  un "hidrogen  verde"  pe  care  nu  știu  cum îl vom putea  produce  într-un mod  fezabil  economic.

   În  loc  să  se  discute  utopic  despre  înlocuirea  lemnului  ca resursă  energetică  de încălzire,  este  mult  mai  pragmatic  să  se implementeze  proiecte  de  creștere  a randamentului  energetic  în utilizarea  lemnului  de foc,  prin  centrale  rezidențiale   și  termoșeminee eficiente, micro-centrale  de cvartal, susținerea  utilizării  peleților,  etc.

  Cele  două subiecte  de  pe  agenda  publică  discutate  astăzi arată  că  aceasta  continuă  să  fie  dominată  de  abordări  populiste,  fără  soluții  reale.  Și  pornind  de la  ipoteze  complet false:  faptul  că  pădurile  României  au nevoie  de măsuri  excepționale  pentru  a fi  protejate.

   În  mod  evident,  sectorul pădure- lemn  este  parte  a soluției  și  trebuie  inclus  în orice  proiect  de țară  pentru  România.

 

  

Postează un comentariu
Arata 5 comentarii :

H-D
H-D
S-au angajat poate CITU,IOHANNIS,la o astfel de mizerie,noi poporul roman care insemnam si ROMANIA peste tot in lume unde ne angajam,unde mergem,noi suntem ROMANIA,si,in niciun caz nu suntem de acord cu o astfel de mizerie!!!
Mihai Ghiorghieasa
Se vede cu ochiul liber că cei care au creat acest PNNR sunt sau ,,au fost ,, neprofesioniști, care au creat niște tâmpenii care culmea culmilor au fost acceptate de Comisia Europeană, PNNR a fost făcut numai de ochii lumii ca să pună unii mâna pe niște bani, dacă proiectele din PNNR sunt din start sortite eșecului nu interesează partea politică actuala pentru că tot poporul va trebui să plătească boacănele și șmecherile actualilor guvernanți! Rușine!
Calin Pop
Ufff, ce subiect greu ați atins și cât încerc si eu să public și să informez prin mijlocele proprii despre această aberație referitoare la lemn. Ni s-a impus ca eficiența unei sobe să fie de 80 %, ar fi ideal să le schimbăm pe cele din tablă pe variante cu masă termică, să înmagazinăm cea mai mare parte din energia stoarsă dintr-un lemn, în loc să o dăm pe coș. Ne dorim case nZEB, prin legislație, astfel nu vom mai pierde din căldura plătită, reducând cheltuieli și reducând impactul asupra mediului. Să îi spui unui om că poate încălzi o casă corect izolată de 130 de mp, cu 1500 de kg de lemn, arzând 2 focuri pe zi, cu o variație termică de 0,1 grade între focuri și să te privească cu neîncredere, orientându-se spre gaz, este incalificabil. Regret zi de zi obtuzitatea românului.
Ioan Marinel Urs
Ce v-a face restul de populatie din tara care nu este cuprinsă in proiectul PNRR, ce sursa de incălzire li se ofera tinind cont de asezarile rurale ,dispersate in inima muntilor....sau probabil ei nu mai conteaza in viziunea europeană a celor care ne conduc...
Felicianu Jiboteanu
Legea suveranitatii-este o inițiativă cetățenească, care mai are de urmat niste pasi-senat, camera deputaților, guvern.In acest context, nu consider că este de actualitate. Înlocuirea lemnului de foc cu ,, hidrogen ,,este dintr un film de SF, în acest moment în care sunt inca asezari/localități fără curent.(ce sa mai vorbim de gaz, apa, canal, etc).Timpul ne va da un raspuns la toate.