Anul 2018. S-a inchis fereastra de oportunitate pentru evolutiile pozitive asteptate?

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
1496
  • text size

Fără îndoială, in primăvara anului  2018  a existat  o fereastră  de oportunitate  în sectorul  forestier.Procesul  consultativ initiat la începutul  mandatului d-lui Ministru  Ioan Denes a arătat  măsurile  care ar fi trebuit  luate  pentru a fluidiza activitătile  din sectorul forestier, a existat  si o fereastră  de timp.

 

Modificarea  art. 59.  din Codul  Silvic  ar fi trebuit să se producă in luna aprilie, cel mai târziu în luna mai, pentru  a produce efecte  in 2018. Din  păcate, sesiunea parlamentară  s-a  încheiat fără a se adopta proiectul legislativ  de modificare a Codului  Silvic.  Proiectul  a fost pus pe agenda sesiunii parlamentare extraordinare a  Parlamentului  care se desfăsoară  între 2-19 iulie. Presupunând că proiectul  ar fi adoptat (15 iulie), considerând cele  30  de zile necesare pentru promulgare si publicare in Monitorul  oficial (15 august),  adăugând cele minim 30  de zile necesare pentru modificarea regulamentului  de vânzare a masei lemnoase (15 septembrie), plus cele  10-30  de zile  necesare pentru pregătirea licitatiilor (1 octombrie), ajungem la concluzia  că modificarea Codului  Silvic  ar veni prea târziu  ca să mai producă efecte in 2018.  Ar fi  extrem de utilă adoptarea proiectului legislative pentru  a reaseza pe baze normale anul 2019, dar in 2018  nu ar mai produce efecte. Incertitudinea legată  de acest  proiect legislativ face si mai dificile alegerile agentilor  economici.

 

O solutie pentru  detensionarea pietei lemnului  a fost identificată în simplificarea marcărilor in micile proprietăti  ,vegetatia forestieră  din afara  fondului  forestier national, arbor izolati.  Din  cele peste 1,5 milioane ha de vegetatie  forestiera din aceste  categorii,ar fi putut intra in piată 3-4 milioane mc masa  lemnoasă.   Din păcate, simplificările pe această linie  in marcarea, calculul APV, autorizarea, reprimirea, emiterea avizelor  s-a  impotmolit in rigiditatea  procedurilor  SUMAL  si  blocajele  dezvoltărilor  acestuia.   Decizia  luată  în 2017  de către d-na Ministru  Doina Pană de a se opri  dezvoltarea  SUMAL  cu Indaco  si reluarea  dezvoltării  SUMAL  de la  zero  cu STS-ul  (Serviciul  de Telecomunicatii  Speciale)  s-a  dovedit  nefastă.  Reluarea dezvoltării  de la zero   a sistemului  SUMAL  presupune etape  de analiză, dezvoltare, testare,achizitii hardware  care au  blocat  dezvoltările in 2017, vor consuma  probabil  si intreg anul 2018  inainte  de a deveni ceva functional pe platforma nouă.   Între timp, sistemul  SUMAL rămâne  cu toate  disfunctionalitătile  sale, capacitatea  de interventie  a STS pe  versiunea actuală  a SUMAL  fiind foarte limitată.

 

Nici  problema redefinirii  biomasei  din activitătile din silvicultură pentru  care se pot emite  certificate  de origine pentru obtinerea de energii regenerabile, conform  schemei  de suport instituită  de Legea 220/2008  nu a fost transată.  Norma  de aplicare a legii  220/2008  de emitere a certificatelor  de origine, instituită prin OM   1534/2016, adaugă  la lege  si exclude de la utilizarea  ca biomasă resturile  de exploatare, masa lemnoasă din import, lăturoaiele, etc.   Exluderea acestor  categorii  de biomasă  crează o concurentă  suplimentară intre  industria  plăcilor  tehnice (PAL,OSB, MDF) si industria energiei  din biomasă,  tensionând piata lemnului.

 

Problema finantării  activitătilor  din sectorul  forestier a  rămas de asemenea  o problemă deschisă. Lansarea măsurii  de silvomediu  din cadrul PNDR  a   fost amânată pentru  trimestrul IV 2018, compensatiile pentru pădurile incluse in reteaua  Natura 2000  vor  exista  poate in următorul  exercitiu  financiar  după 2020, alte măsuri  de sprijin – constructia  de drumuri, infrastructură,  tehnologii de exploatare-pot fi incluse in PNDR doar dacă există  decizie politică.

 

Discutiile  privind amendarea Legii  contraventiilor  silvice nici nu au fost  deschise, desi  in procesul consultativ  corelarea  definitiei  provenientei legale  din HG-470-2014  cu prevederile  Legii  contraventiilor  a fost identificată ca fiind între prioritătile majore de interventie, pentru a se elimina sursele  abuzurilor  actiunilor  de control.

 

Per ansamblu, a lipsit  sprijinul si decizia  politică pentru  a se implementa măsurile minimale identificate  in procesul consultativ, necesare pentru a se fluidiza activitatea  sectorului.

Evaluarea  mea personală este că inceputul de mandat  al  d-lui Ministru  Ioan Denes a asezat proiectele intr-o directie bună, sprijinul si  decizia  politică pentru implementarea acestora  a lipsit.

 

Intre proiectele în care m-am implicat  si eu, din pozitia  de consilier  al  d-lui  Ministru  Ioan Denes:

  • procesul  consultativ  si finalizarea analizei  prioritătilor  de adresat  prin politicile  initiate  de Minister.
  • fundamentarea necesitătii  modificării  Codului  Silvic;  găsirea unei  formule  de mijloc;  campania  de comunicare a  argumentelor  care sustin modificarea  Codului  Silvic, campanie  care a înclinat balanta  in favoarea modificării  acestuia.
  • asezarea relatiei  cu IGPR  pe o bază corectă de colaborare.
  • proceduri  si  practici  unitare  de control; eficientizarea  activitătii  Gărzilor  Forestiere.
  • finantarea  sectorului: grupul  de lucru  pe Natura 2000  pentru finalizarea măsurii, lansarea măsurii  de silvomediu, pregătirea fundamentării următorului  exercitiu financiar.
  • dezvoltarea SUMAL, cu prioritate pe unificarea modulelor  de SUMAL  Agent  si Woodtracking.
  • reglementarea utilizării  biomasei  forestiere pentru producerea  de energie  electrică  si termică; alternative energetice pentru populatie.
  • simplificări  in aprobarea valorificării produselor accidentale:  addendumurile  la amenajamente  sa devină aplicabile prin aprobarea in sedintă  CTAS, procedura  simplificată pentru  derogări.
  • modificarea  HG-470-2016, continuarea procesului  consultativ, concomitent  cu  dezvoltarea  SUMAL.
  • modificarea Legii contraventiilor  silvice-  au fost identificate consensual  prevederi excesive in procesul  consultativ.

 

Neadoptarea proiectului  de modificare a Codului  Silvic  in actuala  sesiune  parlamentară, intârzierea celorlalte decizii,  a închis  pentru 2018,  in evaluarea mea,  fereastra  de oportunitate pentru sectorul  forestier  si a făcut ca evaluarea mea  sa fie mai mult critică decât pozitivă fată de aceste evolutii .  Această pozitie  critică a fost  considerată ca incompatibilă  cu continuarea activitătii in cadrul  echipei  d-lui Ministru  Ioan Denes, conducând la o decizie de comun acord  de incetare a colaborării  institutionale.

 

Pozitia mea va fi  de continuitate in sustinere   concluziilor  si proiectelor  identificate in cadrul procesului  consultativ , sustinere  de pe pozitiile societătii civile .

 

Anul 2018 va fi  incă un an de criza, care va prelungi  crizele anilor anteriori: deficitul de resursa de pe piata lemnului  va atinge maximul, conducând la o contractie  a industrie lemnului; decapitalizarea sectorului  de exploatare a lemnului  va continua;  Romsilva va suferi  pierderi  financiare;  populatia va plăti in continuare preturi foarte  mari pentru  resursa de lemn  de foc.

 

Problemele  din sectorul  forestier nu au intrat încă pe agenda  decidentilor politici.

 

Anul 2018  va rămâne un an de criză.  În această  criză  se intrevăd oportunitătile anilor următori, atunci când deciziile corecte  vor fi luate.

Postează un comentariu
Arata 1 comentarii :

Felicianu Jiboteanu
In acest articol , nu sunt de acord cu opinia cum ca problemele din sectorul forestier nu au intrat pe agenda decidentilor politici; din contra, iata, fara opozitia asociatiilor patronale, asociatiilor de propietari, RNP, etc, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se modifică, în noua formă stabilindu-se că vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani iar stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în condiţii dificile – în subteran, în medii toxice, în medii periculoase şi în alte situaţii speciale, mai exact:2. Locurile de muncă încadrate în condiții speciale (anexa 2 din Legea pensiilor):personalul care lucrează în exploatări forestiere (fasonatori, corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori); Oare chiar nimeni nu observa lipsa fortei de munca calificate din acest sector?Trebuie obligatoriu ca si acest sector sa fie inchis/blocat? cine si ce urmareste?ASFOR este interesata de modalitatea de conducere a RNP, si anume- corporatie, srl, regie autonoma in loc sa promoveze si sa urmareasca problemele cu care se confrunta acest sector; unde sunt politicile elaborate de catre aceasta asociatie cu ceva timp in urma cand solicita condicerii ministerului de sector reluarea activitatii scolilor profesionale, calificarilor la locul de munca, etc?Cred ca decidentii politici trebuie sa se gandeasca si la consecintele acestor modificarior a Legii 263/2010 si nu sa urmareasca castigarea unor voturi .