Buturuga mică LULUCF, falimentul Combinatului Energetic Oltenia si sectorul forestier

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
1011
  • text size

    Într-un articol  Fordaq,  atrăgeam  atentia   asupra paradoxurilor  situatiei  biomasei  ca  resursă  pentru  energia  regenerabilă:

Directionarea gresită a resursei către lemn de foc: ne costă 10 miliarde euro si obtinem in plus tăieri ilegale si subdezvoltare

    Principalele  cifre care  contează:

- Romania  raportează  atingerea obiectivelor  pentru  anul  2020  privind energia  din surse  regenerabile,  dar in atingerea  acestui  obiectiv o  pondere  de 62  %  o  reprezintă energia  din biomasă  utilizată    de populatie  pentru  incălzire ! Problema  sectorului  forestier este  ca,  pentru  obtinerea  acestei  energii  din biomasa  lemnoasa-  aproximativ 3800  ktep (kilotone  echivalent  petrol)-  România  raportează  utilizarea  unei cantităti de 14,8  milioane  tone  biomasă lemnoasă !( pag  72, RAPORT DE PROGRES AL ROMÂNIEI PRIVIND PROMOVAREA ŞI UTILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE, ÎN CONFORMITATE CU ART. 22 DIN DIRECTIVA 2009/28/CE).

- practic  aceste  raportări  se bazează  pe  statisticile  Institutului National  de Statistica,care  evaluează  la  3,5  milioane numărul  gospodăriilor  care  folosesc  biomasa  pentru incălzire,  cu un consum  total   de 20  milioane tone biomasă. 

  Problema sectorului forestier:  dacă  aceste  cifre  de consum  sunt reale,  acest  volum  nu  poate  fi  acoperit  decât  partial  din tăierile  legale. Dacă  acest  consum  nu  este  real,  energia  obtinută  din biomasă este  supraestimată  si  România  are  probleme prin neatingerea  tintelor de  energie  regenerabilă.

   Pentru  a exemplifica nivelul  penalitătilor  la  care  se ajunge pentru  depăsirea  tintelor  de emisii, exemplific  situatia  Combinatului Energetic  Oltenia  care  a ajuns  in situatia  de a  fi  obligat  să cumpere  in 2019   un total de 12,2 milioane certificate  de carbon  la  un pret  mediu  de 27 euro/certificat,  pentru  depăsirea  nivelului  de emisii  de carbon peste  un nivel  de referinta  dat  de cele  mai bune  tehnologii  disponibile  (  alocare de  cote  făcută  de UE  pe baza  celor  mai bune  tehnici  disponibile).  Costul  certificatelor  de carbon  va  ajunge  la 51  %  din costurile  totale  de productie  ale  CEO.  Practic  aceste penalităti  sunt pe cale  să  conducă  combinatul  către faliment.Pentru mai multe  detalii  vă  invit  să urmariti  postarea Cum ar putea Ministerul Energiei să distrugă o mare companie profitabilă: Vrea să forțeze Hidroelectrica să fuzioneze cu CE Oltenia, un colos aflat în pragul falimentului, cu pierderi de miliarde de lei.

   

  Sistemele  de monitorizare  si  verificare a  atingerii  tintelor  de reducere a emisiilor  de carbon vor  avea un impact  direct  asupra sectorului  forestier  prin raportarea emisiilor  de carbon denumită LULUCF - Folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultura (LULUCF).  In  luna august,  Guvernul Romaniei  a adoptat  HG-  590-2019, pentru fundamentarea  studiilor  necesare  acestei  raportări,  alocand suma  de  30  milioane lei  acestui  proiect (aproape  7  milioane euro, mai  mult  decat  pentru  Inventarul  Forestier National  pe  un ciclu  de 5 ani).      Dar  HG-ul vine  foarte  târziu.  România  era  obligată  să evalueze un nivel  de  referintă  al emisiilor  in sectorul LULUCF  la  31  decembrie  2018,  a  primit  o  derogare  pentru  stabilirea acestui nivel  de referinta  (FRL)  pana la  31  decembrie  2019. După  această  dată,  este  foarte  probabil  ca acest  nivel  de referintă  sa  fie  stabilit  din oficiu  de catre Comisia  Europeana.

Care  este  importanta acestui  nivel  de referinta  al  emisiilor  (FRL)?  Exact  ca la Combinatul  Energetic  Oltenia.  Dacă emisiile  depăsesc  nivelul  de referintă in viitor,  România  va  plăti  penalităti   pentru  toate  emisiile  care depăsesc  acest  nivel  de referintă.

Pentru  sectorul  forestier,  principalele  cifre  pe  care  se bazează acest  indicator  sunt  cifrele  legate  de cresterea  pădurii  si  recolta  de masa lemnoasa  (metodologia  este  foarte  complicată,  a se vedea  HG-ul). Iar  aceste cifre  trebuie  să aibă  o  fundamentare solidă,  bazată  pe statistici  oficiale. Date  de obicei  de Inventarul  Forestier  National.  Nivelul  de referintă (FRL)   este  un nivel din trecut,  nivelul  emisiilor din prezent  se bazează pe  rezultatele Inventarului  Forestier  National,  bazat  pe o metodologie  aliniata  unor  standarde  internationale.

Cu  ce  cifre  va  intra  Romania  in calculul  nivelului  de  referintă  al emisiilor  -  FRL?  Si  cu  ce  cifre   va  intra  România  pentru  cresterea  pădurilor  si recoltă  pentru  evaluarea  nivelului  din prezent  al  emisiilor?

România  nu  a  avut nici măcar  abilitatea  de  a pregăti  acest  raport  din timp.  O  va  face  sub  presiunea  UE,  si  este  posibil  ca FRL-ul  sa fie  stabilit  din oficiu.

Problema  asumării  oficiale  a rezultatelor  IFN   nu  va  mai putea  fi ocolită.

Iar  raportările  Romaniei  sunt  contradictorii.  Am  exemplificat  cu  raportarea Romaniei privind  atingerea tintei  de energie  regenerabilă,  bazată  in fapt  pe  consumul  de biomasă  pentru  incalzire.   

Buturuga  mică-raportarea  LULUCF-  asa  cum  spunea un coleg ,  poate  răsturna  carul mare.

    

   

Postează un comentariu
Arata 6 comentarii :

Ciprian Popa
Am putea salva cantitati uriase de lemn numai considerand cresterea eficientei arderii de 3-4 ori la utilizatorii casnici. Acei romani nu vor mai cara cu carca de 3-4 ori mai mult lemn si nu si-ar mai pune problema ca incalzirea pe lemn este mai scumpa decat pe gaz. Ghicitoare: de cate ori in 24 de ore se alimenteaza o astfel de centrala? Printr-o politica orientata spre binele utilizatorului casnic din Romania, cu banii aruncati pe geam in diverse proiecte fanteziste, pot fi finantate milioane de echipamente cu randamente inalte de ardere a lemnului. Nu blamez competentele tehnice ale inginerilor din tarile amintite vis a vis de a celor din tari cu traditie in domeniu, totusi nu se bazeaza pe o experienta indelungata in dezvoltarea produsului ci pe cererea pietei si provoaca in tara noastra, chiar pe termen scurt, pierderi insemnate de fonduri "absorbite". Stiti cate proiecte finantate UE sunt actual in faliment? De ex. cazul liniilor de producere peleti. In concluzie, parerea mea personala este de a limita promovarea unor astfel de concepte "vizionare" (a se citi dezinformare). Se stie ca proiectele eficiente si deci profitabile in domeniile producere de peleti sau cogenerare presupun investitii de milioane de Eur. Lipsa de cultura tehnica nu trebuie in mod obligatoriu sa genereze pierdere de timp si bani in vederea mentinerii pe termen lung al gradului redus de cultura. De 30 de ani suntem profesori, totusi sa coboram in lumea reala si sa spunem romanilor daca mai au voie sa traiasca in asezari rurale sau trebuie cu totii sa ne mutam la oras in cartiere rezidentiale, cu mall-uri langa noi. Acesta este modelul european? In Franta, Olanda, Germania sau Anglia asta inseamna conceptul Energy Community? Adevarat, daca am desfiinta satele din Romania am mari suprafetele arabile, am reduce din subventii si am deveni un exemplu de buna practica UE pentru o natie cu orase 100% traditional taranesti. Curat murdar, coane Fanica! Lasati totusi si romanii sa creasca!
Ciprian Popa
Problema in tara noastra este ca nu vedem mai departe de reclame. Utilizatorul casnic produce peletii cu care vrea sa se incalzeasca, produce curentul pentru consumul propriu etc. si astfel se nasc toate strutocamilele tehnologice "proiectate" in Italia, Polonia, Cehia sau alte tari UE de catre ingineri angajati in producerea de echipamente pentru piata din Romania. Cine finanteaza? Bine inteles de smart-upurile, scuze Start-Up Nation si Fonduri Structurale. Cate din proiectele cu bani europeni din industria lemnului functioneaza la nivel de emisii minime conform normelor UE sau eficiente inalte de peste 90%? Noi vorbim de cogenrerare si uitam ca cea mai mare parte a lemnului consumat pentru producere de caldura este consumat de utilizatori casnici ce au necesar energetic sub 100kW. Este foarte sublima legatura intre caldura si electricitate doar ca bagam sub pres pierderile energetice din randamentele de utilizare si din reteaua de distributie, fara sa mai vorbim de nivelul investitional si de costurile de intretinere. Cat de eficienta este o instalatie de cogenerare in care gradul de utilizare a energiei termice este sub 30%? Ce facem de exemplu vara cand nu se utilizeaza acea energie termica? Oprim centrala si nu mai furnizam energia electrica ce ne-am angajat sa o producem? Presupunand ca avem o perioada de consum de 6 luni pe an, totusi varfurile de consum sunt de doar mai putin de 2 saptamini pe an. Cum se proiecteaza o instalatie de cogenerare ce produce energie termica pentru incalzirea locuintelor? Cred ca sunt cam multe intrebari pentru o promovare in masa a conceptului si a starni o moda, este o parere personala.
Catalin Dragostin
"food for thought": apropos de titlul articolului "FALIMENTUL CE OLTENIA SI SECTORUL FORESTIER daca cineva s-ar deranja sa estimeze, ce inseamna ~20 mil t/an lemn ars pt. incalziri, si ar presupune ca ar putea fi folosit in cogenerare, s-ar putea sa "descopere" ca falimentul CEOltenia (inchiderea ei), respectiv, dispatitia electricitatii produse, ar putea fi compensate in mare masura de cogen pe biomasa….chestie de viziune si putina expertiza…"amanunte" de care ducem lipsa...nu sunt multi cei care pot face legatura electricitate - caldura si interdependente
Catalin Dragostin
centralele pe lemn de foc cu randamente >90% sunt f. utile la puteri mici (energie termica distribuita), eventual, medii (condominium, grupuri mici de case -4-10 max.) centralele de cogenerare pe biomasa sunt esentiale pentru inclaziri centralizate, dn urmatoarele motive: 1. decarbonarea sistemelor centralizate de incalzire; 2. cogenerarea este instrument de "eficienta enegetica", adica, realizeaza ECONOMII DE ENERGIE PRIMARA (adica, biomasa, exact ceea ce vrem !) si decarboneaza si sectorul electricitate...fara a mai spune ca electricitatea poate fi folosita local in satul/orasul respectiv...conceptul se numeste "ENERGY COMUNITY", promovat de CE pentru energie sustenabila… cum spunea si COGEN - EU: nici un process de ardere pt. energie termica sa nu fie posibil fara cogen "by default" (ardere inseamna si comb fosili si regenerabil).Sunt concepte, poate, mai greu de inteles...si In mod sigur, nu de cei din industria lemnului…
Ciprian Popa
Dar si mai bine ar fi daca s-ar promova centralele pe lemn de foc cu randamente de peste 92% fara cogenerare. De ce sa te mai complici cu energia electrica daca poti produce mai eficient exact ce ai nevoie adica caldura din lemn.
Catalin Dragostin
ce spuneti dvs. aici, noi spunem de vreo 5-6 ani !...toate incalzirile "pe lemne", trebui facute cu/prin instalatii de micro-mini generare/cogenerare centralizate !...eficienta unei astfel de instalatii este de ~85% (adica de 3-4 ori randamentul unor sobe ineficiente, fara a mai socoti si producia de energie electrica verde,unde eazul)….prin asta, scade necesarul de lemn (datorita eficientei) si, s epoate controla mai usor folosirea "deseurilor de lemn" !