De la o criză a lemnului de foc în toamna 2022 și iarna 2022-2023, cu prețuri maximale la lemnul de foc și la peleți s-a ajuns in doar 2 ani de zile la un exces de ofertă de lemn de foc în piață în 2024, cu prețuri care ating nivele minime atât pe segmentul lemnului de foc cât și pe segmentul peleților.
Ce s-a schimbat în piață în acest răstimp foarte scurt?
Să ne reamintim evoluțiile anului 2022- iarna 2022-2023. În contextul exploziei prețurilor la energie și gaz în 2022, al presiunii pe toate resursele energetice și panicii induse de războiul din Ucraina, prețurile la lemn și peleți s-au dus către nivele maximale, care au atins 7-900 lei/mc lemnul de foc și 3000 lei/tona de peleți. RNP- Romsilva nu a suplimentat volumele puse în piață, Guvernul a plafonat la nivele artificiale prețurile lemnului de foc și peleților, s-a ajuns la o adevărată speculă pe aceste segmente de piață.
O analiză Fordaq din perioada respectivă surprinde evoluțiile:
Sectorul forestier, între oportunitate și specula cu lemn de foc
Toamna 2022 și iarna 2022-2023 au fost o perioadă de speculă care au indus nesiguranță și panică consumatorilor de lemn de foc și peleți.
Tot atât de grav, prețurile speculative la lemnul de foc au setat nivele minime de preț nesustenabile economic pentru lemnul industrial, cu prețuri mai ridicate cu 20-30 euro în România față de prețurile acelorași sortimente în țări europene.
A urmat căderea producției în industria lemnului în 2023 și rezultatele economice dezastruoase înregistrate în 2023 de către operatorii economici din industrie.
Rezultate financiare dezastruoase în 2023 pentru industria lemnului.
Iarna blândă 2023-2024 și consumul scăzut din industrie a atenuat presiunea pe prețurile lemnului de foc în toamna anului 2023. Într-o iarnă blandă, consumul de lemn de foc scade cu 25-30 % față de mediile multinanuale.
Personal nu cred că în acest răstimp atât de scurt s-a schimbat ceva semnificativ în structura încălzirii sectorului rezidențial din România: numărul instalărilor de pompe de căldură este redus la nivelul de câteva zeci de mii/an, extinderea rețelei de gaz este lentă.
Ceea ce s-a schimbat este pe segmentul de ofertă. Anii 2023 și 2024 sunt primii ani în care RNP- Romsilva si-a asumat respectarea țintei de a pune pe piață 50 % din volum sub formă fasonată. Volumul de lemn de foc pus în formă fasonată a crescut brusc de la nivelul de 1 milion de mc la peste 2 milioane de mc, iar oferta RNP- Romsilva a început să conteze pe acest segment de piață.
În doar câteva luni de zile, cu depozitele pline de lemn fasonat în iarna anului 2023-2024, pe fondul unei cereri scăzute atât din partea populației datorită iernii blânde cât și din partea industriei, RNP- Romsilva a reușit să alinieze piața la prețurile sale de vânzare a lemnului de foc pentru populație, cu oferte între 260-360 lei/mc, din depozit. Prețuri atât de scăzute la lemnul de foc nu au mai existat în piață de 10 ani !
Pentru operatorii economici din sectorul de exploatare- care au achizițonat partizi la licitațiile de produse principale cu prețuri în jur de 300 lei/mc la foioase, este un coșmar. Disponibiltatea reală a lemnului de foc, în depozitele RNP- Romsilva, la prețuri de dumping, este o concurență neloială distrugătoare.
Conjunctura economică pune din nou în discuție justețea măsurii de excludere de la licitație pentru 6 luni pentru operatorii economici care reziliază contracte de vânzare a lemnului pe picior, sancțiune complementară pierderii garanției de participare la licitație. Rezilierea contractelor este singura opțiune pentru mulți operatori economici.
Paradoxal, prețurile foarte scăzute la lemn de foc și peleți nu avantajează industria de prelucrare primară a lemnului. Prețurile de vânzare a deșeurilor și tocăturii din lemn s-au aliniat prețurilor lemnului de foc, sunt prețuri foarte scăzute în piață, ceea ce diminuează veniturile totale din prelucrarea lemnului brut. De asemenea, prețurile scăzute la peleți sunt o realitate și pe piața internațională, datorită unui exces de ofertă.
Este de așteptat ca piața lemnului pe picior să internalizeze realitatea prețurilor lemnului de foc din piață, cu scăderea prețurilor de contractare.
Ce va face RNP- Romsilva în această conjunctură? În anul 2020, într-o conjunctură economică asemănătoare de cădere a prețurilor, sub presiunea nerealizării bugetului, RNP Romsilva a ales să pună și mai mult lemn pe piață, doborând prețurile la nivele apropiate de prețurile de pornire la licitație, cu procente mici de adjudecare a volumului oferit. Prețurile medii de adjudecare au atins atunci 159 lei/mc !
Practic, RNP- Romsilva a jucat în piață după necesitățile sale de realizare a bugetului, nu pentru a asigura o aprovizionare fluentă și stabilă a pieței:
- în 2020, în condiții de cădere a pieței și prețuri minimale, a suplimentat volumul de masă lemnoasă oferită în piață către 11 miloane mc.
- în 2022, în condițiile unor prețuri maximale atât pe segmentul lemnului pentru industrie cât și pe segmentul lemnului de foc și al unei crize de aprovizionare, RNP Romsilva a menținut oferta la un nivel scăzut, fiind pus în piață doar un volum de 9.4 milioane mc.
Între discuțiile pe Codul Silvic, asumarea unui rol de regulator al pieței lemnului de către Regia Națională a Pădurilor- Romsilva , pentru o aprovizionare fluentă și la prețuri stabile a populației și industriei lemnului cu resursă de lemn, este între cele mai importante discuții. Rezerva de masă lemnoasă neexploatată în anii anteriori permite RNP- Romsilva să își asume acest rol.
Situația actuală din piața lemnului pune de asemenea cu acuitate problema concurenței neloiale a RNP- Romsilva, precum și modificarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase în privința excluderii de la licitații pentru o perioadă de 6 luni a operatorilor economici care reziliază partizi.
Per total, volumul de masă lemnoasă exploatată a scăzut atât în 2023 iar scăderea va fi și mai mare în 2024. Volumul scăzut de lemn recoltat nu poate susține o revenire a activității în industria lemnului, mulți operatori economici semnalează o aprovizionare insuficientă, deși ar putea crește producția.
Aceste fluctuații atât de mari de prețuri nu ajută producția, crează șocuri greu de absorbit. Iar conjunctura macroeconomică nu pare să se îmbunătățească.
Este nevoie de echilibru și politici win-win.