Concluziile Forumului Pădurilor 2019: Rezultatele IFN trebuie explicitate si întelese.

Sursa:
null
Vizualizări:
3356
  • text size

Forumul Pădurilor,  Industriei  Lemnului si  Economiei  Verzi  2019 și-a finalizat lucrările.  Imediat  dupa  forum, am urmărit  pe pagina  de Facebook  a  Comunitătii  Forestierilor preluările  in presă  ale  dezbaterilor  din cadrul  forumului.  Si ne-am  bucurat  că am  avut  o  revistă  a presei  bogată, cu  o  preluare corectă si  constructivă  a  dezbaterilor.  Vă  invit  să regasiti  la finalul  acestui  articol  o  revista  a presei legata de forum-  sigur,  partială.

Astăzi va  invit  să regăsiti in acest  articol prezentările  , luările de pozitie si dezbaterile care au insotit lucrările forumului.  Este  un material  bogat,  cu multe informatii,  teme  si  viziuni  pentru  sectorul  forestie.

Doresc să multumesc participantilor, speakerilor principali care au dat substanta dezbaterii: cadrelor universitare d-na Laura Bouriaud , dl Liviu Nichiforel, dl Bogdan Popa, d-lui Victor Pacurar, inginerilor silvici din cadrul WWF- d-nii Radu Vlad si Radu Melu, d-lui Ciprian Musca-ASFOR, d-lui Bogdan Micu- Ministerul Mediului, d-lui Vasile Varvaroi- HS Timber Production.

Ne-am bucurat de prezenta si contributia la lucrarile forumului a d-lui Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii- Claudiu Sorin Rosu Mares, care a stat la lucrari pe toata durata forumului . Surpriza noastră a fost când am aflat că este absolvent de liceu silvic la Năsăud si intelege foarte bine prioritătile de finantare ale sectorului. Multumim !

Va invit  sa  urmariti  pe  pagina  de Facebook  a  Comunitatii  Forestierilor  inregistrarea  integrala a  lucrarilor  forumului.

 

Va  invit  sa  regasiti  mai  jos  principalele  prezentari  in cadrul  forumului:

  Sesiunea 1   Tema: Starea pădurilor conform Inventarului Forestier Național, cu accent pe explicitarea cifrei de 38,6 milioane mc "lemn  dispărut”  anual  din păduri.

 

Speakeri:

Prof. Univ. Dr. Ing. Laura Bouriaud – Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

” Raportarea Institutului National de Statistica  se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul  Forestier  Natioanal se referă la biomasa aeriană totală.  Nu  exista  nici  o  corelatie  intre  aceste doua  sisteme  de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain. Nu  toti  cei care isi  dau cu parerea  despre  Inventarul  Forestier  National  se  si  pricep  la  Inventarul  Forestier  National. In  Romania,  IFN-ul  a avut  o  comunicare  foarte  proasta,  fortat  pentru  ca  a trebuit  sa  supravietuiasca, in pericol  de a i  se taia finantarea. […]  Inventarul  forestier  ofera  cifrele,  dar  nu Inventarul  Forestier  trebuie  sa  spuna  ce  inseamna  aceste  cifre. […]  Rezultatele  IFN  trebuie  sa fie cercetate in cadrul  unor  departamente  de cercetare,  asa  cum  este  si in Franta,  pentru a fundamenta  corect  politicile  publice”.

-  Sectorul forestier după publicarea cifrei de 38,6 milioane: drumul de la APV la tăieri ilegale

Dr.  Ing.  Ciprian  Muscă -  Asociația  Forestierilor  din România

- IFN trecut, prezent și viitor

             "Ne-am  dus  si in celelalte  inventare  forestiere  să vedem ce fac  si  celelalte  tări. Mergem in Suedia, in Letonia,  in Germania.  Toate  inventarele  forestiere  expliciteaza volumul  "drain wood" [...]  In 2016, un ministru  vine  si  spune  că  avem   cifra  de taieri  ilegale  de 8,8  milioane  mc,  cifră  de care  nu am mai  auzit  nimic , ce  este  cu  ea. [...] Vedem că  peste  volumul  recoltat  avem lemn mort, volum  de lemn rămas  in pădure  in urma  exploatării-cioate, vârfuri, crengi,  resturi  de exploatare.  Eu nu  am  pus  cifre.  O  să ii lăsăm pe cei  care fac astfel  de studii  să pună cifre, numai  să intelegem  si noi  ce  se intampla  pentru  a fundamenta  corect  politicile  publice."                                                                                                                                              

 

   Sesiunea 2 Tema: O nouă  viziune  de politică  forestieră,  cu  accent  pe  un nou  sistem  de valorificare,  pază,  trasabilitate  și  control  a  provenienței  legale  a masei  lemnoase  -  dezvoltarea  sistemului SUMAL.

 

Speakeri:

Prof.  Dr. Ing. Bogdan Popa -  Universitatea Transilvania Brașov

- Schimbările climatice în centrul agendei forestiere Europene. Contextul Green Deal

Conf. Univ. Dr. Ing. Liviu Nichiforel - Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

-Pădurile României - patrimoniu natural, mediu, resursă.

Ing. Radu  Vlad -  WWF România -Programul  Dunăre  Carpați

- Monitorizare și control la prima punere pe piață a lemnului

Ing.  Vasile  Varvaroi -  HS  Timber  Productions

- Prezentare  Timflow  ca  sistem  due-diligence propriu.

Consilier Bogdan  Micu - Ministerul  Mediului,  Apelor  și  Pădurilor

-SUMAL - între mit și realitate

 

                                                                                                                                                           

 

 

    Sesiunea 3 Teme în dezbatere: Finanțarea  sectorului  forestier prin planurile naționale  strategice ale  Politicii  Agricole  Comune  2021-2027  a Uniunii Europene.

 

  • Prezentarea  concluziilor  grupului  consultativ  de lucru  - organizații  reprezentative  ale  proprietarilor  și  administratorilor  de paduri,  sectorului  de  exploatare  și  prelucrare  primară  a lemnului, mediului  universitar -    Priorități  de finanțare  2021-2027.

Ing. Radu  Vlad -  WWF România -Programul  Dunăre  Carpați

Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii- Claudiu Sorin Rosu Mares

"In urmatorul exercitiu  financiar  se  trece  de la  conformitate  pentru  decontarea  platilor la  performanta.Se  schimba  total aceste  concepte.[...]Regulamentul  este  inca  in dezbatere, nu  s-a  finalizat.Am  parcurs  pasi  in elaborarea  acestui  Plan National  Strategic.[...]Am identificat  articole  unde  se poate incadra  interventia  pentru  domeniul  forestier.[...] Este  foarte  important  sa  identificam necesitatile,  si  cu  siguranta  sa  veti  regasi  ingrupurile   de lucru  care  elaboreaza  planurile  nationale  strategice".

 

O  revistă a presei  in urma  forumului  poate fi  regăsită  mai  jos:

  1. https://www.bursa.ro/defrisarile-pe-lista-forumului-padurilor-industriei-lemnului-si-economiei-verzi-07575835
  2. https://www.agerpres.ro/mediu/2019/12/05/a-treia-editie-a-forumului-padurilor-industriei-lemnului-si-economiei-verzi--414839
  3. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/12/05/parvan-piarom-lemnul-ramane-una-dintre-afacerile-in-care-capitalul-privat-romanesc-este-dominant--414936
  4. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/12/05/tobescu-fordaq-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza--414948
  5. https://financialintelligence.ro/fordaq-starea-padurilor-din-romania-este-buna-recoltam-mai-putina-masa-lemnoasa-decat-cresterea-padurii/
  6. https://www.economica.net/parvan-piarom-lemnul-ramane-una-dintre-afacerile-in-care-capitalul-privat-romanesc-este-dominant_177238.html
  7. https://bunadimineataiasi.ro/tobescu-fordaq-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza/
  8. https://www.b1.ro/stiri/eveniment/exclusiv-cum-vad-prelucratorii-din-industria-lemnului-problema-defrisarilor-ilegale-combaterea-prin-implicarea-cetatenilor-nu-are-un-impact-semnificativ-se-creeaza-numai-o-isterie-nationala-si-o-vanatoare-de-vrajitoare-309374.html
  9. https://www.stiripesurse.ro/head-of-romanias-wood-businesses-community-warns-of-evolving-crisis-in-wood-and-furniture-industry_1410089.html
  10. https://www.wall-street.ro/articol/Economie/247638/fordaq-industria-lemnului-si-industria-mobilei-sunt-intr-o-stare-de-criza.html#gref
  11. http://www.bizlawyer.ro/stiri/studii-analize/in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza-atalin-tobescu-fordaq-foarte-multi-antreprenori-vor-sa-iasa-din-acest-business
  12. https://www.ziarelive.ro/stiri/comunitatea-forestierilor-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza.html
  13. http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-lemnului/comunitatea-forestierilor-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza-1608080
  14. https://cotidianul.it/tobescu-fordaq-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza/
  15. https://www.b1.ro/stiri/economic/patronatele-trag-semnalul-de-alarma-faptul-ca-s-a-ajuns-la-a-omora-oameni-pentru-lemn-inseamna-ca-miza-e-pe-masura-actului-309391.html
  16. https://www.ziarelive.ro/stiri/parvan-piarom-lemnul-ramane-una-dintre-afacerile-in-care-capitalul-privat-romanesc-este-dominant.html
  17. https://www.b1.ro/stiri/eveniment/afirmatiile-ministrului-mediului-despre-situatia-dezastruasa-a-padurilor-provoaca-revolta-in-randul-proprietarilor-nimeni-nu-mai-accepta-in-acest-domeniu-manipularea-309401.html
  18. https://www.ultimele-stiri.eu/articol/afirmatiile-ministrului-mediului-despre-situatia-dezastruasa-a-padurilor-provoaca-revolta-in-randul-proprietarilor-nimeni-nu-mai-accepta-in-acest-domeniu-manipularea/6050012
  19. https://cotidianul.it/fordaq-starea-padurilor-din-romania-este-buna-recoltam-mai-putina-masa-lemnoasa-decat-cresterea-padurii/
  20. https://cotidianul.it/parvan-piarom-lemnul-ramane-una-dintre-afacerile-in-care-capitalul-privat-romanesc-este-dominant/
  21. https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-116539-controverse-forestiere-europene-si-romanesti
  22. https://www.youtube.com/watch?v=y5zLkxHe00A
  23. https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/economia/ministrul-padurilor-cu-bradu-n-balta-829028.html

Monitorizarea din 9.12.2019

  1. https://www.cotidianulagricol.ro/raport-fordaq-anul-acesta-se-inregistreaza-o-scadere-de-8-in-industria-mobilei-si-de-5-in-industria-de-prelucrare-primara-a-lemnului/
  2. https://www.investingromania.com/ro/stiri/stiri-agerpres/tobescu-fordaq-n-industriile-lemnului-i-mobilei-din-rom-nia-s-a-instalat-o-stare-de-criz
  3. https://www.gazeta-romana.ro/economie/industria-lemnului-si-industria-mobilei-din-romania-se-afla-intr-o-stare-de-criza-profunda-si-in-plina-evolutie/
  4. https://t.dcbusiness.ro/in-industria-lemnului-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza_610235.html?PageSpeed=noscript
  5. https://www.focus-energetic.ro/stare-de-criza-in-industria-lemnului-63018.html
  6. https://bunadimineataiasi.ro/tobescu-fordaq-in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza/7/
  7. https://cronicaromana.net/2019/12/07/raport-fordaq-romania-starea-padurilor-din-romania-este-buna/
  8. https://www.bizlawyer.ro/stiri/studii-analize/in-industriile-lemnului-si-mobilei-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza-atalin-tobescu-fordaq-foarte-multi-antreprenori-vor-sa-iasa-din-acest-business
  9. https://financialintelligence.ro/tag/fordaq/
  10. https://agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/fordaq-scadere-de-5-in-industria-de-prelucrare-a-lemnului-si-mobilei-in-2019.html
  11. https://reporterglobal.ro/scaderi-pe-toata-linia-in-industria-lemnului-minus-8-in-industria-mobilei-si-minus-5-in-industria-forestiera/
  12. http://www.ziare.com/alba-iulia/stiri-actualitate/inregistram-o-scadere-de-8-la-suta-anul-acesta-in-industria-mobilei-si-de-5-la-suta-in-industria-de-prelucrare-primara-a-lemnului-7905686
  13. https://www.bursa.ro/catalin-tobescu-fordaq-romania-sectorul-forestier-este-afectat-de-o-criza-grava-de-resursa-lemnoasa-20276331
  14. https://www.gazeta-romana.ro/economie/catalin-tobescu-reprezentant-fordaq-romania-starea-padurilor-din-romania-este-buna-iar-conform-inventarului-forestier-national-recoltam-mai-putina-masa-lemnoasa-decat-cresterea-padurii/
  15. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/fordaq-starea-padurilor-din-romania-este-buna-recoltam-mai-putina-masa-lemnoasa-decat-cresterea-padurii-s6946/
  16. https://www.dcbusiness.ro/in-industria-lemnului-din-romania-s-a-instalat-o-stare-de-criza_610235.html
  17. https://superprofit.ro/starea-padurilor-din-romania-este-buna/
  18. https://realitateadealba.net/romania-inregistreaza-o-scadere-de-8-anul-acesta-in-industria-mobilei-si-de-5-in-industria-de-prelucrare-primara-a-lemnului/
  19. https://www.cotidianulagricol.ro/reprezentantii-sectorului-forestier-si-industriei-lemnului-din-toata-tara-si-au-dat-intalnire-la-bucuresti/

 

O  sinteză  a dezbaterilor  forumului  se regăseste  in materialul de mai jos:

                                  

RAPORT FORDAQ

Starea  pădurilor -  Starea  Industriei  Lemnului -  Priorități  de inițiere  ale unor politici  publice

 

 

I - Starea pădurilor conform Inventarului Forestier Național, cu accent pe explicitarea cifrei de 38,6 milioane mc "lemn  dispărut”  anual  din păduri.

 

Rezultatele  Inventarului  Forestier  Național – Ciclul II  -  sunt  concludente:  starea  pădurilor  României  este  bună!

 

Specificații

Rezultate IFN Ciclul I 2008-2012

Rezultate  IFN Ciclul II 2013-2018

Diferențe

Terenuri acoperite cu  arbori

6 900 962

6 929 047

+ 28 085

Terenuri  destinate împaduririi

78 456

56 652

-21 804

Volum  total  de masă lemnoasă  (mc)

2 221 593 469

2 354 789 866

133 196 397

Volum mediu/hectar  (mc/ha)

322

340

105 %

 

 

 

 

 

  • Suprafața pădurilor a  crescut  între  cele  două cicluri  ale  IFN, ceea ce arată o extindere naturală  a  vegetației  forestiere în vecinătatea  pădurilor.
  • Suprafețele goale  din fond  forestier, suprafețele  neregenerate, au scăzut până la nivelul  de

56 652  ha,  sub  1 %  din suprafața  pădurilor .

  • Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5 % în intervalul  dintre  măsurătorile  succesive  ale ….
  • Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane mc,  cu o  medie  anuală de peste 20 milioane mc /an. Raportat  la  creșterea  anuală naturală a padurilor, creșterea  stocului  de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ  60%  din creșterea  pădurii,  deci  recoltarea  masei  lemnoase  este sustenabilă.

 

 

 

 

 

 

Volumul  “tăiat  ilegal”-  explicitarea  cifrei  de 38,6  milioane mc  “Lemn  dispărut”

 

Toate  inventarele  forestiere  din Europa  folosesc  termenul  de “drain wood”, tradus  în românește “lemn  dispărut”.   În datele  publicate de toate  aceste  inventare  forestiere, există  diferențe mari  între  “volumul  dispărut”  înregistrat  de  inventarele  forestiere  și volum  de lemn  comercializat  în piața  lemnului. În  toate  aceste  inventare  forestiere,  “volumul  dispărut” este  detaliat și  explicitat pe următoarele  categorii: lemn  exploatat,  lemn  mort,  lemn tăiat  și  nerecoltat.

 

Dacă  luăm  ca  exemplu  Germania,  “volumul dispărut” însumează 9,8  mc/  an/  ha,  volumul    de lemn  mort și tăiat și nerecoltat  variază  de la  1 mc/an/ha la  2,8  mc/  an/ha.

Diferența  între  “volumul  dispărut” din păduri în Germania raportat de inventarul  forestier  și volumul  exploatat  este  de  aproximativ  19 milioane  mc! În România,  volumul de “lemn  dispărut”  raportat  de Inventarul  Forestier  Național  este  de 38,6  milioane mc, volum  care  raportat  la suprafața  de 7 milioane ha  păduri  evaluate  de IFN ,  ne  dă un volum  de 5,5 mc/an/ha-  comparativ  cu 9,8  mc/an/ha în Germania, ceea ce arată  gradul redus  de intensivitate  al recoltării  de masă  lemnoasă  în România. Dar  dacă  în Germania inventarul  forestier a  explicitat  cifra  “volumului  dispărut”  pe  categoriile  menționate,  în  România  cifra de 38,6 milioane mc   volum dispărut  nu  a fost explicitată,  diferența față de volumul  comercial  raportat  de  admnistrațiile  silvice  fiind  asimilată  automat,  în mod  greșit,  tăierilor ilegale.

 

Cifra  de 38,6  milioane mc  lemn  dispărut  cuprinde  și în România  cel  puțin:

-           lemn mort, minim 1 mc/an/ha-  rezultând minim 7 milioane  mc.

-          vegetație  din afara  fondului  forestier  pe minim 0,5  milioane  ha -  minim 2,75 milioane  mc.

-          Diferențe  ale metodelor  de evaluare  între IFN  și  actele  de punere în valoare -  diferențe  care  pot  ajunge  la  20  %.

Dacă  luăm  în calcul  și  toleranța cifrei  de 38,6  milioane  mc data  de  IFN (4,75  %),  volumul  “tăierilor  ilegale”  calculate  se  reduce și mai mult.  În plus,  din aceste “tăieri  ilegale”, mare  parte  se înregistrează  în micile  proprietăți  forestiere, unde  pe  aproximativ  0,8  milioane ha  aferente unui număr de peste 800 000  proprietari, administrațiile  silvice nu realizează marcări decât  de 1  milion mc !  Dacă  luăm în calcul  și  pentru  aceste  proprietăți  indicele  de  recoltare  mediu  național  de 5,5  mc/an/ha,  volumul  recoltat  în aceste proprități  depășeste  4  milioane  mc,  rezultând  o  diferență de minim 3  milioane  mc! Punctul nostru de vedere:  cifra de 38,6  milioane mc trebuie  explicitată,  iar datele  furnizate de IFN  trebuie  folosite  pentru  identificarea  zonelor de risc  pentru tăieri ilegale.

 

Concomitent,  cifra de 38,6  milioane mc  trebuie  analizată  și  ca  o  estimare  a necesarului  de resursă de lemn din România și a măsurilor care trebuiesc luate pentru asigurarea acestui necesar!

 

II - O nouă  viziune  de politică  forestieră,  cu  accent  pe  un nou  sistem  de valorificare,  pază,  trasabilitate  și  control  a  provenienței  legale  a masei  lemnoase  -  dezvoltarea  sistemului SUMAL.

 

  1. 1.       Cadrul  european  al  politicilor  pentru  domeniul  pădurilor  

Plenul  Parlamentului European  a  adoptat o  rezoluție,  cu 429 de voturi pentru şi 225 împotrivă, din cele 673 de voturi exprimate,  prin care a fost decretată „starea  de urgență  climatică”. 

Au existat 19 abţineri. Europarlamentarii au cerut Comisiei Europene „să asigure pe deplin legislaţia necesară și propunerile bugetare să fie pe deplin aliniate” cu obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Prin programul politic al noii Comisii Europene, se propune ca obiectiv principal un nou „Green Deal”: atingerea neutralității climatice până în 2050 - ZERO emisii  de carbon, emisii reduse cu  50%  până  în 2030! Efortul necesar pentru atingerea acestor  obiective este uriaș:  emisiile  de carbon vor  avea un preț,  eforturi  pentru  decarbonizarea  tuturor  industriilor,  eforturi  în cercetare și inovare, orientarea  investițiilor  către  aceste  obiective. În acest  context,  trebuie menționate  provocările  majore pentru  domeniul  pădurilor  în Europa:  schimbările  climatice   au efecte  vizibile  privind  starea  pădurilor  în  Europa.  Seceta   și  temperaturile crescute  au afectat  în ultimii  3  ani  suprafețe  mari  de păduri  în Europa,  cu  rezultat  în cresterea  numărului  de incendii  în țările  sudice -  Portugalia, Spania, Grecia.  În țările din Europa Centrală  -  Cehia, Slovacia, Austria,  Germania -  arboretele   de rășinoase au fost  destabilizate de seceta pe  suprafețe  mari  și ulterior  au  devenit  vulnerabile la atacurile  gândacilor de scoarță, factori cumulați care au condus la uscări în masă. 

 

În  Cehia 70% din pădurile de rășinoase sunt afectate de uscare, în Germania  125 000 ha sunt afectate de uscare în masă numai în 2018. Cumulat cu doborâturile de vânt în urma  furtunilor din Italia,  volumul de masă lemnoasă în urma  acestor  fenomene  este de aproximativ  100 000 000 mc în Europa! Pădurile României au fost relativ puțin  afectate până în prezent de factori  biotici  sau  abiotici  dăunători,  dar  este  nevoie  de o  silvicultură activă  pentru  a preveni  astfel  de evoluții.

 

Pădurile gestionate durabil, cu o  dezvoltare către  combaterea  schimbărilor climatice și  protecția biodiversității -  conceptul  Smart Climate  Forestry -  furnizează o  resursă naturală sustenabilă ca bază  a bioeconomiei. Viziunea  2040 a Forest  Based  Technology  Platform  înglobează obiectivele  Uniunii  Europene în  obiective  de strategie forestieă  cu  orizont 2040. Documentul a fost  elaborat de   Forest  Based  Technology  Platform  un organism   consultativ  al  Comisiei  Europene - ce reunește într-o platformă reprezentantii comunității științifice și ai principalelor organizații reprezentative la nivel European, implicate în domeniul pădurilor și al industriilor care se bazează pe lemn.

  1. 2.      O  mobilizare  crescută,  sustenabilă  a resursei  de masă  lemnoasă

Creșterea  pădurilor  este  pe  o pantă  ascendentă,  conducând  la o creștere  a stocului  fixat  de CO2, datorită îmbunătățirii practicilor de gospodarire  a pădurilor. Cercetarea și inovarea, gopodarirea pădurilor pe principii sustenabile conduc la o crestere a posibilitatilor de recolta a masei lemnoase de 30 % în 2040,  față de prezent.

  1. 3.      Mai  multă  valoare  adăugată prin servicii  ecosistemice,  altele  decât  lemnul

Noi modele economice, de integrare cros - sectorială a serviciilor ecosistemice ale pădurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele  apei, hranei  și  turismului,  combaterea  schimbărilor climatice,  alte  produse ale pădurii -  ciuperci și  fructe  de pădure.

  1. 4.      Către  ZERO  deșeuri,  economie  circulară

Până în 2040, rata  de colectare a produselor pe bază de lemn poate  atinge  90 %,  contribuind  cu  70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile. Această economie circular fixează  carbon și  înlocuieste alte  material mai  intensiv  din punct  de vedere  energetic.

  1. 5.      Utilizarea eficientă  a resurselor  naturale

Activitățile de îmbunătățire a eficienței utilizării resurselor au  condus  la  îmbunătățiri  semnificative  pe linie  de eficiență  energetică,   eficientizare  a consumului  de apă în industriile  care  valorifică  lemnul. Aceasta  contribuie  la  furnizarea  de produse  cu valoare  adaugată  mai  mare cu amprente de mediu  drastic  reduse.

  1. 6.      Diversificarea  tehnologiilor  și  logisticii de producție

O multitudine de utilizări, noi produse, disponibile ca produse finite sau integrate în alte  lanțuri  industriale,  conduc  la  noi lanțuri de  valorificare.

  1. 7.      Locuri de muncă  sigure  și  atractive,  legătura  între zonele rurale  și urbane

Economia bazată pe păduri este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate  cu  activități  de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul  urban,  locuri  de muncă  care  dezvoltă  capabilitățile  lucrătorilor și managerilor  din aceste domenii.

  1. 8.      Materiale  de construcții  regenerabile  pentru  o  viață  mai  sănătoasă

Lemnul, cel mai utilizat material de construcții, regenerabil la nivel global, are un viitor  strălucit.  Până  în 2040,  este previzionată o triplare a cotei sale de piață în construcțiile din Europa comparative cu 2015. Avantajele sale: este reutilizabil,  biodegradabil,  sănătos,  cu  o  amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite, cu utilizări inovative de la  case  din lemn  la  mobilă  .

  1. 9.      Noi  produse  pe  baze  de fibre și emisii  de carbon cu  80  %  mai  mici

Industria celulozei și a fibrelor pe  bază de lemn a  evoluat  enorm  către  obiectivul de reducere cu 80% a emisiilor de carbon în timp ce crește cu 50% valoarea  adăugată a produselor  realizate.  În timp  ce segmentele  de  produse  de hartie  și ambalaje  au rămas  principala  sursă  de venit,  aproape  jumătate din valoare este așteptată să rezulte din noi produse bio ce revoluționează industria textilelor sau  chimicale “verzi”-  rășini,  adezivi,  produse  care  înlocuiesc  plasticul  din combustibili  fosili.

  1. 10.   Energie  regenerabilă  pentru  societate

Datorită noilor tehnologii de producție inovative, eficienței energetice, gradului ridicat de recirculare,  sectorul  va continua  să  fie principala sursă de energie regenerabila în Europa, cu o capacitate de a furniza în 2040 echivalentul a 100 milioane tone barili de petrol, produs din echivalentul  a 65  milioane mc de  deșeuri  de exploatare și ale industriei  lemnului.

  1. 11.  Păduri  gestionate  durabil !Pădurile  gestionate durabil  reprezintă  baza  bioeconomiei!
  2. 12.   Starea industriei  lemnului

 

Conform Institului  Național  de  Statistică,  evoluția  indicilor  producției  industriale  în primele  9  luni  ale  anului  arată  o  scădere  a producție  de  5,5  %  în industria  de prelucrare  primară  a lemnului  și  de 8  %  în  industria  mobilei.

 

 

 

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE -

     

- serie ajustata sezonier-

     
       

Activităţi (diviziuni)

Septembrie 2019

Perioada 1.I - 30.IX 2019/

 

fata de:

Perioada 1.I - 30.IX 2018

 

August 2019

Septembrie 2018

 

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite

105.6

88.3

94.5

Fabricarea de mobilă

102.6

100.2

92.0

 

Prețurile  medii  de adjudecare  în 2019  la  licitațiile  organizate de Regia Națională a Pădurilor- Romsilva sunt, în medie,  cu  29  %  mai mici  decât  în  2018. Concomitent, în 2019  am  asistat  la  o  creștere a   importurilor  de mobilă  cu  22 %  ,  importuri  care se  reflectă  în contragerea  producției  interne   și  afectează tot  lanțul  de furnizori. De  asemenea,  importurile  de cherestea  au atins în 2019  nivele  record,  apropiindu-se  de 400  mii  mc! Toate  aceste  date reflectă  o  criză  economică  în plină  evoluție  în intreaga  ramură  a  economiei  forestiere,  criză determinată  de suprareglementare,  subfinanțare  și  supracontrol !

 

Prioritate a politicilor publice necesare a fi inițiate: un nou sistem de valorificare,  pază,  trasabilitate  și  control  a  provenienței  legale  a masei  lemnoase  -  dezvoltarea  sistemului SUMAL,  sisteme  care  sa fie concentrate  pe prima  punere  pe piață  a masei lemnoase. Este necesar  ca aceste sisteme sa elimine  suprareglementarea si  subiectivismul  actelor  de control.

 

III . Finanțarea  sectorului  forestier prin planurile naționale  strategice ale  Politicii  Agricole  Comune  2021-2027  a Uniunii Europene.

 

Pentru elaborarea  unui  document  de pozitie  privind  prioritatile de finantare  ale  sectorului  a fost  constituit  un grup consultativ  de lucru  format  din  organizatii  reprezentative  ale proprietarilor  de paduri - Federația Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania.  Au participat si 18 membrii  ai Consiliului Reprezentantilor   Nostra Silva, din toata tara, alături de Asociatia Comunelor din Romania.

 


  • Administratori de păduri:

              -  Regia Naționala a Pădurilor-  Romsilva

              -  Asociația  Administratorilor de Păduri

  • Reprezentanti  ai  mediului  universitar-  Universitata Transilvania  din Brașov  și  ai  Universității Șfefan  cel  Mare din Suceava.
  • Sector de exploatare si prelucrare primara a lemnului: Asociația Forestierilor din Romania.
  • ONG-uri de Mediu: WWF  Romania - Programul Dunăre Carpați.


 

 

Prioritățile  de finanțare identificate sunt:

1. Măsura  pentru  conservarea  biodiversității-  servicii  ecosistemice-  compensații  Natura 2000 .

 

2. Componenta  pentru  sectorul  forestier în activitățile  non-agricole   pentru  dezvoltarea  zonei  rurale  finanțate

 

 3. Silvomediu (WWF și NOSTRA SILVA, AAP) (MAP)-  cu  mai  multe  submăsuri

      -  submăsura  actuală -  simplificată  -  Zone  de liniste.

      -  submăsura  de integrare pășuni împădurite  în fond  forestier

      - submăsura - menținerea  plătilor  APIA  pentru  suprafețele de pășuni  cu  vegetație  forestieră    

        cu  consistența  sub  0.4.  Concept  de  agricultură  silvopastorală.

 

4.  Măsura de primă  împădurire (AAP)-  cu  accent pe împădurirea terenurilor neagricole  și  dezvoltarea rețelei  de perdele  forestiere.

 

 5. Creșterea rezilienței  arboretelor  în  condițiile  schimbărilor  climatice  prin efectuarea  lucrărilor  de îngrijre,  refacerea  arboretelor  afectate  de calamități.

 

 

 

 

 

 

Postează un comentariu
Arata 2 comentarii :

Felicianu Jiboteanu
Daca se considera reala cifra taierilor ilegale evidentiata de IFN, echipa de elaborare ,trebuie sa evidentieze si zonele in care s au realizat aceste taieri(proprietati private sau de stat).Pentru ca, aceasta cifra, in primul rand a realizat o marginalizare a sectorului de exploatare si industrializare a lemnului pe piata Uniunii europene( si nu numai,) prin refuzul diferitelor companii care achizitionau acest tip de produse din Romania, si pe care in acest moment nu le mai achizitioneaza.Efectul va fii vizibil incepand cu anul 2020.Pentru ca, daca nu suntem in masura a gasii raspuns la cine,cum,unde s au realizat aceste taieri ilegale, nu putem vorbii de prognoza pe termen mediu si lung .Culmea este ca toate datele inscrise in IFN ciclul II sunt in crestere fata de IFN ciclul I sunt in crestere( volum la hectar, suprafete impadurite,etc) dar exista o cantitate foarte mare de taieri ilegale.Cine a exploatat aceasta masa lemnoasa?- cantitatile de masa lemnoasa inscrise pe atestatele de exploatare s au redus cu peste 50%( aceasta este scriptic/statistic dar scaderea reala este mult mai drastica ); cine a prelucrat acesta masa lemnoasa?( exista un excedent in toate depozitele RNP si nu numai de lemn de lucru si lemn de foc) Chiar si cantitatea de lemn de foc s a redus extrem de mult cu peste 60%.Consider ca atat sectorul de exploatare forestiera cat si de industrializare a lemnului trebuie sa primeasca raspunsuri pertinente si sa fie luate masurile ce se cuvin acolo unde este cazul, si nu acuzatii ,in acest moment, nefondate, fara suport, doar pe baza unui studiu care are si el marja lui de eroare.
Ioan Cristea
Acest material ar trebui transmis la toate ONG -urile la MMAP la toate ministerele la Presentie la toate ministerele la toate televiziunele la autoritatile locale poate asculta in sfirsit si vocea specialistilor . FELICITARI tineti-o tot asa