Dezbaterea de alaltăieri, luni-7 august- de La Ministereul Apelor si Pădurilor- pe proiectul de modificare a Regulamentului de valorificare a masei lemnoase a venit prea tarziu. Dezbaterea trebuia sa aiba loc inainte de modificarea Codului Silvic. Acum răul este făcut- regulamentul nu va face decât să transpună prevederile Codului Silvic.
Introducerea in dezbatere a fost făcută de către dl Secretar de Stat Istrate Stetco, care a punctat pozitia Ministerului de pe care se porneste dezbaterea:
- pornim de la realitatea celor 3,5 milioane gospodării care se încalzesc cu lemn de foc- un necesar de minim 14 milioane mc lemn de foc; acest necesar nu se poate asigura dacă ne uităm la cifrele tăierilor legale din România.
- prevederea din vechiul regulament ca 85 % din masa lemnoasa din pădurile statului să se vânda ca masă lemnoasă pe picior nu era corectă si este una dintre cauzele crizei; prin aceasta prevedere, s-a ajuns ca la Suceava , pentru un judet întreg, să se vanda la populatia ca lemn de foc mai putin de 100 000 mc masă lemnoasă.
- este adevărat că prestatiile nu sunt atractive pentru agentii economici pentru că preturile de prestatie oferite de Romsilva nu sunt atractive; trebuie rediscutat, găsite solutii ca aceste preturi sa fie cele reale, agentii economici să poată trăi si să se poată dezvolta pe baza preturilor de prestatii de exploatare.
- există discutii cu UDMR si probabil va exista o initiativă legislativă de diminuare a TVA la lemnul de foc.
- pentru industria mobilei mecanismul de asigurare a preemptiunii la licitatiile de masă lemnoasă fasonată nu a functionat; se propune mecanismul licitatiei in două etape pentru lemnul fasonat, in prima etapă urmând să participe doar producători atestati din industria mobilei.
- pe termen lung, solutia este tranzitia către centrale pe tocătură, cu randamente mari, cu valorificarea biomasei. Diversificarea surselor de energie termică. Dar tranzitia va fi lungă.
- trebuie adus mai mult lemn in piată. Ministerul incearcă să simplifice procedurile de marcare pentru persoane fizice , iar prin modificarea Codului Silvic s-a incercat deblocarea situatiilor in care succesiunile nu sunt dezbătute- lărgirea accesului la uzufructul pădurii.
Pozitia ASFOR a fost prezentată de către dl Presedinte Nicolae Tucunel:
- concurentul populatiei pentru lemnul de foc este industria. Industria este puternică, poate să plăteasca preturi mari, preturi care devin prohibitive pentru populatie; chiar dacă disponibilul de masă lemnoasă in piata va fi mai mare, industria va creste si va consuma acest disponibil.
- industria de prelucrare primară are cifra de afaceri , număr de angajati si productivitate valorică mai mare decat industria mobilei; nu trebuie dezavantajata.
- pentru că Romsilva va exploata in prestatie, din categoriile de tăieri accidentale, igienă si rărituri aproximativ 40 % din volum, ASFOR a propus ca din tăierile de principale Romsilva să poată exploata in regie/prestatii maxim 5 % din acest volum.
Comentariu: pozitia d-lui Presedinte Tucunel este complet gresită. Industria nu poate să plăteasca preturile pe care le plăteste populatia. Populatia a ajuns sa plateasca in cea mai mare parte din tara in jur de 4-500 lei/mc, peste preturile pe care poate sa le plateasca industria. Preturile lemnului de foc pentru populatie din piata fac să fie folosite ca lemn de foc sortimente industriale. Concomitent, mare parte din industrie este in plina criza din cauza lipsei de resursa si a preturilor. Divergenta continuă a d-lui Presedinte Tucunel cu Romsilva si mai les cu APMR a condus la solutii stupide până acum care au agravat criza ("trasul din basca","15 %" ), iar responsabilitatea revine in mare măsură d-lui Presedinte Tucunel.
Din pozitiile APMR- exprimate de către d-na Presedinte Sereny:
- industria mobilei trebuie să aibă asigurat accesul la resursă cu prioritate.
- mecanismul licitatiei pentru lemnul fasonat in două etape este bun. Toată lumea sa vina să isi ia atestat de producator de mobilă si să facă productie de mobilă-daca pot să facă mobilă.
- Romsilva să vândă din depozite cât mai mult lemn fasonat; limitarea procentuală a volumului exploatat de Romsilva trebuie eliminată.
Pozitia Romsilva a fost exprimata de către dl Octavian Anghel- Director Comercial si de către dl Corduneanu, care a fost foarte precis:
- estimăm la 4 milioane mc volumul care ar trebui exploatat de Romsilva in regie sau prestatie din categoriile de lucrări prevăzute de către Codul Silvic pentru asigurarea lemnului de foc.
- capacitate actuală a Romsilva de exploatare in regie este de aproximativ 1,3 milioane mc. Romsilva nu se poate angaja in investitii pe această linie- nu este obiectul său de activitate- iar regulamentul de valorificare si chiar Codul Silvic se schimbă foarte des, nu poti să ai o strategie de dezvoltare.
- volumul exploatat prin prestatii de către Romsilva a fost in 2017 de 80 000 mc ! Cauzele acestui volum foarte mic exploatat prin prestatii sunt procedurile greoaie de licitatii prin SEAP- durează si 2-3 luni de zile până când se lansează o procedură de achizitie prin SEAP, preturile de prestatie limitative pe care le poate oferi Romsilva pornind de la tarifele orare in vigoare, lipsa de interes a agentilor economici si numărul mic al celor care pot folosi SEAP.
- in prezent sunt multe categorii de lucrări necesare din punct de vedere silvic, dar neeconomice, lucrări in urma cărora masa lemnoasă rămâne pe jos,nu se valorifică.
- Romsilva , in ultimii ani, s-a străduit să profesionalizeze activitatea de exploatare in regie proprie si mai ales să elimine calitatea de gestionar de masă lemnoasă a pădurarului; modificarea Codului Silvic este o involutie, mari volume de masa lemnoasă urmând a fi gestionate si vândute de către pădurari .
- in evaluarea Romsilva, consecinta aplicării modificării Codului Silvic va fi neexecutarea a foarte multe lucrări din categoriile de rarituri, igienă si produse accidentale- cel putin pe termen scurt- efectul fiind contrar celui dorit, prin restrângerea ofertei de lemn de foc in piată.
- Ministerul Apelor si Pădurilor trebuie să isi asume responsabilitatea pentru blocajele care vor apărea si pentru neexecutatea lucrărilor de ingrijire a pădurii- consecintă a acestor blocaje.
Pozitia administratorilor de păduri private-AAP- a fost exprimata de catre dl Dorel Fechete:
- in mod natural, acolo unde există păduri ale UAT-urilor, există o preocupare prioritară in asigurarea populatiei din comună cu lemn de foc; nu este nevoie de reglementări prin Cod Silvic in acest sens.
- in loc de mai multă reglementare, este nevoie de mai multă flexibilitate; la anumite specii (carpen de exemplu) si acolo unde este necesar este nevoie ca si masa lemnoasă cu diametrul peste 24 cm să poată fi vandută direct la populatie; poate să existe o limitare pentru lemnul de lucru- pană la 10 mc fără autorizatie de constructie, pană la 50 mc cu autorizatie de constructie.
- de foarte multe ori, pădurile UAT-urilor sunt la distante foarte mari fata de comuna respectivă. Degeaba se obligă prin Codul Silvic a se pune masa lemnoasa la dispozitie ca lemn de foc - nu este economic pentru populatie sa mearga la 100 km , de multe ori si departe pe drumuri forestiere; asta nu va produce decât blocaje.
- dacă există negatie de la primăria proprietară că este asigurat necesarul de lemn de foc , ar trebui ca masa lemnoasă din categoriile de lucrări prevăzute de Codul Silvic pentru asigurarea necesarului de lemn de foc să poată fi vandute prin procedurile obisnuite.
- mentiune specială pentru lucrarile de rărituri/ accidentale de răsinoase, aplicarea Codului Silvic va produce evident blocaje si lucrările nu se vor executa.
Personal am participat la dezbatere din partea Nostra Silva -Fordaq si am arătat:
- criza lemnului de foc este o criză artificială, apărută in toamna anului 2016; trebuie sa vedem de ce a apărut acum aceasta criză si ce a cauzat-o.
- pe baza datelor statistice furnizate de Minister, rezultă clar un blocaj major in punerea in valoare a masei lemnoase din proprietătile private mici (aproximativ 600 000 ha), păsuni impădurite si vegetatie forestiera-arbori izolati in afara fondului forestier national (minim 900 000 ha). Pe o suprafată de 1,5 milioane ha vegetatie forestieră, se pun in valoare doar 300 000 mc !!! Evident, rezultă de aici un deficit care a apărut in toamna anului 2016 datorită legii contraventiilor silvice si controalelor- deficit de 3-5 milioane mc masă lemnoasă.
- cauzele crizei lemnului de foc sunt deci gresit identificate in modificarea Codului Silvic iar solutiile propuse vor amplifica blocajele. Vor exista cel putin 3 cauze majore de blocaje in aplicarea mecanismului de asigurare a lemnului de foc prevăzut de Codul Silvic: lemnul din rărituri si produse accidentale de rasinoase nu se poate valorifica, nu este acceptat decât in foarte mică măsură ca lemn de foc, blocajele vor fi majore; mecanismul de redistribuire intre zonele cu excedent si zonele cu deficit este stupid - nu poti sa trimiti populatia de la Constanta să ia lemn de la drum auto forestier de la Nehoiu- Buzau; Romsilva nu are capacitatea logistică - gestiune, depozite, transport- pentru a face distributia a aproximativ 4 milioane mc masa lemnoasă, care va rezulta ca lemn fasonat la drum auto forestier, suprareglementarea achizitiilor de servicii de prestatie de exploatare/transport va bloca eforturile Romsilva.
Dezbaterea de luni (a durat 7 ore !!!!) a fost in foarte mare parte consumată de temele mari in divergentă intre Romsilva- ASFOR- APMR, fără legătură cu modificările Codului Silvic si cum ar putea fi transpuse in regulamentul de valorificare a masei lemnoase.
O nota specială merită un punct al dezbaterii de luni. Am adus in discutie, in prezenta d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco, cum va fi aplicată prevederea Codului Silvic:
"(52) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum și din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorități:
a) pentru necesarul de lemn al populației, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august;"
Răspunsul d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco a fost:" Da, este corect. Lemnul de foc se va vinde numai pe baza tabelelor centralizate si aprobate de către primarii. Primăriile să isi asume responsabilitatea intocmirii tabelelor".
" Pentru redistribuire , sunt două solutii. Populatia merge acolo unde este excedentul cu transport propriu sau Romsilva face depozite in zonele deficitare. Dacă se doreste, există solutii. Mi se pare că există rea vointă.".
Am intrebat: "Să presupunem că totul functionează perfect, Romsilva se mobilizează, agentii vin la prestatii,depăsim problemele SEAP, preturi de prestatii, etc. In toamna anului 2017 volumul maxim care va rezulta ca lemn de foc din partea Romsilva va fi de 1 milion mc masa lemnoasă - in limita rezervei necontractate deja. Cererea de lemn de foc va fi de minim 5-7 milioane mc . Ce se va intâmpla in toamna anului 2017? Va fi o compromitere totală a mecanismului, un esec total."
Răspunsul d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco: " Este mai mult decat nimic"
Am intrebat: "Ce facem cu răriturile de rasinoase? Vorbim de milioane de mc lemn de răsinoase care va fi fasonat ca lemn de foc. Populatia nu cumpără lemn de foc de răsinoase"
Răspunsul d-lui Secretar de Stat Istrate Stetco: "Populatia va arde si pe dracu dacă nu are ce sa ardă la iarnă".
Concluziile mele dupa aceasta dezbatere:
- dezbaterea s-a concentrat in mică măsură pe modificările Codului Silvic si transpunerea lor in Regulamentul de valorificare, organizatiile au rămas si au consumat dezbaterea pe liniile de divergentă traditionale Romsilva- ASFOR- APMR.
- concluzia firească a dezbaterii de luni este că modificările Codului Silvic transpuse in regulament de valorificare a masei lemnoase nu vor rezolva nimic din problema lemnului de foc, dimpotrivă, vor apărea blocaje si mai mari.
- d-nul Secretar de Stat Istrate Stetco nu este un moderator al dezbaterii, pur si simplu refuză să preia punctele de vedere prezentate si sa le transmita corect factorilor de decizie politică. Impune concluziile. Pur si simplu trebuie asumat că această modificare a Codului Silvic este nefunctională, va produce blocaje, este o greseală care trebuie corectată inainte de a produce efecte.
In fapt , modificarea Codului Silvic a inceput să producă blocaje si efecte negative:
- foarte multe directii silvice au scos din listele de partizi pentru licitatiile in curs partizile de rărituri, accidentale si igienă. Asta inseamnă deja volum mai mic exploatat in toamna anului 2017 si blocaje.
- de la Suceava a fost semnalată blocarea punerii in valoare si contractării produselor accidentale de pe raza parchetelor autorizate la exploatare (partizi suprapuse). In bazinul Dornelor vorbim de un volum de 150 000-200 000 mc de produse accidentale, multe dintre ele suprapuse peste parchete in lucru. Efectul: se blochează inclusiv parchete in lucru, nu poti sa exploatezi parchetul dacă ai doboraturi de vant suprapuse pe care nu le poti exploata. Evident, este o exagerare, cu acoperire legala in modificarea Codului Silvic.
- marcarea si valorificarea produselor accidentale - care vor trebui exploatate in prestatie- pare să nu mai fie deja o prioritate a administratiei silvice; prin precomptare, ar diminua volumul care se scoate la licitatii, ar insemna pierderi economice, iar administratia silvica nu vrea să isi asume aceste pierderi. Probabil vom avea volume insemnate de produse accidentale care vor fi intarziate la valorificare.
Esecul mecanismului prevazut de modificarea Codului Silvic pentru asigurarea lemnului de foc este cert.
Consensul mesajelor transmise de către operatorii economici- organizatiile din sector- ar trebui sa fie că aceste modificari ale Codului Silvic nu trebuie transpuse in legislatia subsecventa- regulamentul de valorificare a masei lemnoase. Mai bine corectăm Codul Silvic inainte sa producă efecte. Este mult mai putin costisitor- inclusiv din punct de vedere politic.
Exista si punctul de vedere de a lăsa politicul să isi rupă gâtul. In fapt, efectele pentru sectorul de exploatare si industria lemnului nu vor fi majore in toamna anului 2017, ci in 2018 dacă se vor aplica. Criza va fi insă in toamna anului 2017 si va fi decontată de factorul politic in toamna anului 2017, aceste modificări ale Codului Silvic nu vor rezista până in 2018.
Sunt sigur că nu acestea sunt concluziile dezbaterii de luni care au fost prezentate de către d-nul Secretar de Stat Istrate Stetco d-nei Ministru Doina Pană, care din nefericire nu a putut să participe la dezbateri.
M-am străduit să prezint aceste dezbateri cât se poate de obiectiv. Comentariile si concluziile sunt evident asa cum le-am inteles eu.
Decizia este la d-na Ministru Doina Pană.