Indicii producției industriale pentru lunile ianuarie și februarie arată o scădere de producție la nivelul întregii industrii a lemnului față de lunile corespondente din anul anterior, deși luna februarie de anul trecut era deja o lună cu activitate redusă datorită șocului întrării in vigoare a SUMAL 2.0 în februarie 2021.
Dar care sunt cifrele:
Activităţi (diviziuni) | Februarie 2022 | Perioada 1.I - 28.II 2022/ | |
fata de: | Perioada 1.I - 28.II 2021/ | ||
Ianuarie 2022 | Februarie 2021 | ||
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite | 96.9 | 95.7 | 96.1 |
Fabricarea de mobilă | 101.5 | 95.2 | 88.8 |
O scădere de 5 % în industria lemnului și de 12 % cumulat pe lunile ianuarie și februarie în industria mobilei poate să nu pară atât de mult, dar în condițiile unor prețuri de vânzare majorate cu minim 40 % în medie, scăderea înregistrată devine foarte mare.
Cum s-a ajuns la o scădere de activitate în industria lemnului? Corelațiile sunt evidente: reducerea artificială a resursei de lemn din piață a condus la prețuri ale resursei de lemn în România rupte de evoluțiile de pe piețele internaționale și blocaje în aprovizionarea cu resursă a industriei lemnului, cu efect în reducerea producției.
Vă invit să trecem în revistă evoluțiile pe piețele internaționale - cu focus pe segmentul rășinoaselor, cu ponderi mult mai mari pe piețele internaționale.
Factori de influență:
- Dispariția treptată a excedentului de lemn rotund din piață cauzat de gradațiile gândacilor de scoarță din Europa Centrală.
- Blocajele importului de lemn și produse din lemn din Rusia, Ucraina și Belarus , induse de războiul din Ucraina.
- Blocaje de aprovizionare pe piața americană.
- Costuri crescute de transport și asigurare din Marea Neagră
- Creștere a utilizării biomasei pentru energie, în contextual crizei de aprovizionare cu petrol și gaze.
- Descreștere a activității de construcții, cauzată de scăderea puterii de cumpărare , explozia prețurilor materialelor de construcții,creșterea dobânzilor.
Cum se reflectă acești factori de influență în evoluția prețurilor pe principalele piețe:
Evoluția prețurilor la cherestea in Statele Unite
Unitate de măsură: 1000 board foot ≈ 2.359,74 cm³ |
Comentarii:
- Dificultăți de producție și transport din Canada.
- Suprataxe din Canada datorită lipsei acordului “Lumber Agreement”.
- Cererea puternică pe segmentul construcțiilor
- După vârfuri înregistrate în februarie martie, care s-au apropiat de maximele din aprilie 2021, prețurile cherestelei în SUA revin către pragurile de suport multianuale.
Piețe globale de cherestea de rășinoase:
Piețe arabe de cherestea de rășinoase
Piața germană a bușteanului de gater de rășinoase
Comentarii:
- în afara fluctuațiilor mari de pe piața SUA, piață care revine rapid către nivele de bază și care așa cum s-a întâmplat și anul trecut poate să coboare către nivele foarte scăzute în lunile următoare, piețele internaționale de cherestea nu au avut fluctuații spectaculoase în ultimele luni.
- amplitudinea variațiilor prețurilor bușteanului este mult mai mică, pe piața germană care este vârful din punct de vedere al prețurilor din Europa, prețurile abia se apropie de nivelul prețurilor anului 2015, anterior apariției gradațiilor gândacilor de scoarță.
- avem deci prețuri de maxim 110 euro/mc la drum auto forestier în Germania pentru bușteanul de rășinoase iar la cherestea prețuri mediane de 320-340 $/mc , cu prețuri mai mici pe nordul Africii, la nivelul median în China și puțin mai ridicate în țările din Golf, dar cu specificații de calitate mai ridicate.
Paradoxul românesc: prețuri de 700 lei/mc pe picior, de 900 lei/mc bușteanul de gater și de 1400 lei/mc la chresteaua de rășinoase
În mod evident, evoluțiile prețurilor de pe piața internă sunt complet dezarticulate față de piețele internaționale.
La rășinoase, avem prețuri la bușteanul de gater la în jurul valorii de 180 euro/mc, cu 60 % mai ridicate decît în Germania !
Deși prețul la buștean este în România atât de ridicat, prețurile de export pentru cheresteaua din România sunt prețurile piețelor arabe în principal: 320 $/mc în portul Constanța, ca preț median.
Sigur, ruptura totală este dacă punem în ecuație și prețurile de achiziție ale lemnului pe picior la licitațiile organizate de RNP- Romsilva.
Am analizat acest paradox al pieței lemnului din România, cu poziția dominantă a RNP Romsilva , în editorialul Fordaq:
Un SUMAL perfect, management excepțional la Romsilva și o industrie a lemnului care moare
Preiau una dintre concluziile analizei menționate mai sus: Din păcate, nivelul prețurilor din piață, acest mod de tranziție la lemn fasonat al RNP- Romsilva și mai ales deficitul artificial de lemn legal în piață care crează o piață și o presiune uriașă de afluire a lemnului ilegal riscă să extindă ceea ce se întâmplă la Suceava în toată țara.
Din păcate, o recrudescență a fenomenului tăierilor ilegale are implicații multiple și pe termen lung. România nu reușeste să închidă infringementul pe domeniul pădurilor. Un nou regulament european privind combaterea plasării pe piață a produselor asociate defrișării/ degradării pădurilor , care va înlocui EUTR, riscă să evalueze România cu risc ridicat pentru lemn asociat degradării pădurilor în condițiile unei proceduri de infringement deschise, cu implicații pe termen lung pentru competitivitatea industriei lemnului din România.
Am analizat oportunitatea adusă de accelerarea eliminării dependenței de combustibili fosili de războiul din Ucraina pentru industria lemnului în editorialul:
Războiul din Ucraina: între criză și oportunitate pentru sectorul forestier și industria lemnului
In urma unei consultări extinse, Asociația Industriei Lemnului- Prolemn a subliniat măsurile pe termen scurt și mediu care ar trebui luate pentru a depăși deficitul artificial de resursă de pe piața internă, care se regăsesc in comunicatul:
Prolemn: Industria lemnului solicită susținerea Guvernului și eliminarea blocajelor
Preiau principalele măsuri propuse de Prolemn:
1. Măsuri cu impact imediat, pe termen scurt:
- aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administrație RNP - Romsilva la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase.
- oferirea imediată în piață, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piață ca lemn fasonat, în condițiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestațiilor de exploatare fără a fi adjudecate.
2. Măsuri pe termen mediu:
- repunerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, astfel încât să fie respectate principiile EUTR 995/2010:
- să nu fie îngreunată activitatea economică cu sarcini administrative excesive.
- trasabilitatea să fie urmărită în principal la prima punere pe piață a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone și activități de risc.
- să fie încurajată conformarea voluntară, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie să reprezinte o bază pentru susținerea sistemelor proprii ale operatorilor economici.
- să existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic.
- modificarea Ordinelor de ministru 1946 și 1947/2021, privind evaluarea de mediu și revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să fie fluentă și să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piață.
3. Măsuri pe termen lung:
- dezvoltarea unei strategii forestiere naționale și urmărirea implementării acesteia, cu obiectivul de a valorifica potențialului sectorului pădure-lemn de a susține concomitent creșterea economică bazată pe bio-resursa regenerabilă și urmărirea obiectivelor de mediu, cu urmărirea principiilor de utilizare în cascadă a resursei de lemn și obiective de maximizare a efectului de substituție al produselor din lemn și al biomasei utilizate ca sursă de energie pentru alte produse cu amprentă ecologică mult mai mare.
- implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială și de mediu resursei de lemn, proporțional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior- a se vedea modelul polonez.
Din păcate, agenda publică nu cuprinde nimic din această agendă reală a sectorului forestier.
Efectul: statistica producției industriale arată declinul industriei lemnului și industriei mobilei, declin arătat și de sondajele interne derulate de Asociația Industriei Lemnului- Prolemn în parteneriat cu Fordaq.
Sondaj:
Criza lemnului: 95% din sector crede că direcția politicilor publice este greșită (sondaj)
Agenda publică trebuie să vină către agenda reală și către inițierea de politici publice solicitate de sectorul forestier pentru depășirea blocajelor.
Datele Institutului Național de Statistică sunt pentru luna februarie. Declinul producției industriale foarte probabil s-a amplificat în luna martie și va continua în lunile următoare dacă nu se face nimic pe termen scurt pentru eliminarea deficitului artificial de resursă.
Cei care neagă criza să se uite pe datele producției industriale date de INS.