Declin major al producției în industria lemnului , pe statistica INS. Cei care neagă criza să se uite pe date

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
1252
  • text size

   Indicii  producției  industriale  pentru  lunile  ianuarie  și  februarie  arată  o  scădere  de  producție  la nivelul întregii  industrii  a lemnului  față  de  lunile  corespondente  din  anul anterior,  deși  luna  februarie  de anul  trecut  era  deja  o lună  cu  activitate  redusă  datorită  șocului  întrării  in vigoare  a  SUMAL  2.0    în februarie  2021.

  Dar  care sunt  cifrele:

 

Activităţi (diviziuni) Februarie 2022 Perioada 1.I - 28.II 2022/
  fata de: Perioada 1.I - 28.II 2021/
  Ianuarie 2022 Februarie 2021      
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 96.9 95.7 96.1
Fabricarea de mobilă 101.5 95.2 88.8

 O  scădere  de  5  %  în industria  lemnului  și  de  12  %  cumulat pe lunile  ianuarie  și februarie  în industria mobilei poate  să  nu pară atât  de  mult,  dar  în  condițiile  unor  prețuri   de  vânzare  majorate  cu  minim 40  %  în medie,  scăderea  înregistrată  devine  foarte  mare.

 

   Cum  s-a  ajuns  la  o  scădere  de  activitate  în industria  lemnului?    Corelațiile  sunt  evidente:  reducerea  artificială  a  resursei  de lemn  din piață  a  condus  la  prețuri  ale  resursei  de lemn în  România  rupte  de  evoluțiile  de pe  piețele  internaționale   și  blocaje  în  aprovizionarea  cu  resursă  a  industriei  lemnului, cu efect  în  reducerea  producției.

 

   Vă  invit  să trecem în revistă  evoluțiile  pe piețele  internaționale  -  cu  focus  pe  segmentul  rășinoaselor,  cu  ponderi  mult  mai mari  pe piețele  internaționale.

  Factori de  influență:

  • Dispariția  treptată a  excedentului  de  lemn rotund  din piață  cauzat  de  gradațiile  gândacilor  de  scoarță  din Europa  Centrală.
  • Blocajele  importului  de  lemn și produse din lemn   din Rusia, Ucraina  și  Belarus , induse  de războiul din  Ucraina.
  • Blocaje  de  aprovizionare  pe  piața  americană.
  • Costuri  crescute  de  transport  și  asigurare  din Marea Neagră
  • Creștere  a utilizării  biomasei  pentru energie, în contextual  crizei  de aprovizionare  cu petrol și  gaze.
  • Descreștere   a  activității  de  construcții, cauzată  de scăderea  puterii  de cumpărare  ,  explozia  prețurilor materialelor  de construcții,creșterea  dobânzilor.

Cum  se reflectă acești  factori  de influență  în  evoluția  prețurilor pe principalele  piețe:

 

Evoluția  prețurilor  la  cherestea in Statele  Unite

 

 Unitate  de măsură: 1000 board foot ≈ 2.359,74 cm³

 

Declin major  al  producției în industria  lemnului ,  pe  statistica  INS. Cei care  neagă  criza  să  se uite pe  date

Comentarii:

  • Dificultăți  de producție  și  transport  din Canada.
  • Suprataxe  din  Canada  datorită  lipsei  acordului “Lumber  Agreement”.
  • Cererea  puternică  pe segmentul  construcțiilor
  • După vârfuri  înregistrate  în februarie  martie, care  s-au  apropiat  de maximele  din  aprilie  2021,  prețurile  cherestelei  în SUA  revin  către  pragurile de  suport  multianuale.

 

 

Piețe  globale  de cherestea  de  rășinoase:

 

 

Declin major  al  producției în industria  lemnului ,  pe  statistica  INS. Cei care  neagă  criza  să  se uite pe  date

Piețe  arabe  de  cherestea  de  rășinoase

Declin major  al  producției în industria  lemnului ,  pe  statistica  INS. Cei care  neagă  criza  să  se uite pe  date

 

 

Piața  germană  a  bușteanului  de gater  de  rășinoase

Declin major  al  producției în industria  lemnului ,  pe  statistica  INS. Cei care  neagă  criza  să  se uite pe  date

 

 

Comentarii:

  • în afara  fluctuațiilor  mari  de pe piața  SUA,  piață  care  revine  rapid  către  nivele  de bază  și care  așa  cum  s-a  întâmplat  și anul  trecut  poate  să coboare  către  nivele foarte  scăzute  în lunile  următoare, piețele internaționale  de  cherestea  nu  au  avut  fluctuații  spectaculoase  în ultimele  luni.
  • amplitudinea  variațiilor  prețurilor bușteanului  este  mult  mai  mică,  pe piața  germană  care  este  vârful  din punct  de vedere  al  prețurilor  din  Europa,  prețurile  abia  se apropie  de  nivelul  prețurilor  anului 2015,  anterior  apariției  gradațiilor  gândacilor  de  scoarță. 
  • avem  deci  prețuri  de  maxim 110 euro/mc la  drum auto  forestier  în Germania pentru bușteanul  de rășinoase  iar  la   cherestea  prețuri  mediane  de  320-340  $/mc  ,  cu  prețuri  mai  mici  pe  nordul Africii,  la  nivelul  median în  China  și  puțin mai  ridicate  în țările  din Golf, dar  cu  specificații  de calitate  mai  ridicate.

   

 

Paradoxul românesc:  prețuri  de  700  lei/mc  pe  picior,  de 900  lei/mc  bușteanul  de gater  și  de 1400  lei/mc la  chresteaua  de rășinoase

 

  În  mod  evident,  evoluțiile  prețurilor  de pe  piața  internă  sunt  complet  dezarticulate  față  de  piețele  internaționale.

  La  rășinoase, avem  prețuri  la  bușteanul  de gater  la  în  jurul  valorii  de  180  euro/mc,  cu  60  %  mai  ridicate decît  în  Germania !

   Deși  prețul  la  buștean  este în  România  atât  de ridicat, prețurile  de  export  pentru  cheresteaua  din  România  sunt prețurile  piețelor  arabe  în principal:  320  $/mc  în  portul  Constanța,  ca  preț  median.

  Sigur,  ruptura totală  este  dacă  punem  în ecuație  și  prețurile  de  achiziție  ale  lemnului  pe  picior  la  licitațiile  organizate  de  RNP-  Romsilva.

   Am analizat  acest  paradox  al  pieței  lemnului din  România,  cu poziția  dominantă  a RNP  Romsilva ,  în  editorialul  Fordaq:

Un SUMAL perfect, management excepțional la Romsilva și o industrie a lemnului care moare

 

  Preiau una  dintre  concluziile analizei  menționate  mai susDin păcate,  nivelul  prețurilor  din piață,  acest mod  de tranziție  la  lemn fasonat  al  RNP- Romsilva și mai  ales  deficitul  artificial  de lemn legal  în piață  care  crează  o piață  și  o  presiune  uriașă  de  afluire  a lemnului  ilegal riscă  să  extindă  ceea  ce se întâmplă  la  Suceava  în  toată  țara. 

  Din păcate, o  recrudescență  a  fenomenului  tăierilor  ilegale  are implicații  multiple  și  pe  termen lung.   România  nu  reușeste  să  închidă  infringementul pe  domeniul  pădurilor.  Un nou  regulament european   privind  combaterea plasării  pe piață  a  produselor  asociate defrișării/  degradării  pădurilor  , care  va înlocui  EUTR, riscă  să  evalueze  România  cu  risc  ridicat  pentru  lemn  asociat  degradării  pădurilor  în condițiile     unei  proceduri  de  infringement  deschise,  cu   implicații  pe  termen lung  pentru  competitivitatea  industriei  lemnului  din România.

  Am analizat oportunitatea  adusă  de  accelerarea    eliminării  dependenței  de  combustibili  fosili  de  războiul din  Ucraina  pentru  industria  lemnului  în  editorialul:

 

Războiul din Ucraina: între criză și oportunitate pentru sectorul forestier și industria lemnului

 

  In urma  unei  consultări  extinse,  Asociația  Industriei  Lemnului-  Prolemn  a  subliniat  măsurile  pe  termen  scurt  și mediu  care  ar trebui  luate  pentru  a depăși  deficitul  artificial  de resursă    de  pe  piața  internă, care se regăsesc  in comunicatul:

Prolemn: Industria lemnului solicită susținerea Guvernului și eliminarea blocajelor

Preiau  principalele  măsuri  propuse  de Prolemn:

1. Măsuri cu impact imediat, pe termen scurt:

  • aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administrație RNP - Romsilva la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase.
  • oferirea imediată în piață, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piață ca lemn fasonat, în condițiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestațiilor de exploatare fără a fi adjudecate.

2. Măsuri pe termen mediu:

  • repunerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, astfel încât să fie respectate principiile EUTR 995/2010:
  • să nu fie îngreunată activitatea economică cu sarcini administrative excesive.
  • trasabilitatea să fie urmărită în principal la prima punere pe piață a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone și activități de risc.
  • să fie încurajată conformarea voluntară, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie să reprezinte o bază pentru susținerea sistemelor proprii ale operatorilor economici.
  • să existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic.
  • modificarea Ordinelor de ministru 1946 și 1947/2021, privind evaluarea de mediu și revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să fie fluentă și să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piață.

3. Măsuri pe termen lung:

  • dezvoltarea unei strategii forestiere naționale și urmărirea implementării acesteia, cu obiectivul de a valorifica potențialului sectorului pădure-lemn de a susține concomitent creșterea economică bazată pe bio-resursa regenerabilă și urmărirea obiectivelor de mediu, cu urmărirea principiilor de utilizare în cascadă a resursei de lemn și obiective de maximizare a efectului de substituție al produselor din lemn și al biomasei utilizate ca sursă de energie pentru alte produse cu amprentă ecologică mult mai mare.
  • implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială și de mediu resursei de lemn, proporțional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior- a se vedea modelul polonez.

 

  Din păcate,   agenda  publică  nu  cuprinde  nimic  din această  agendă  reală  a  sectorului  forestier.

  Efectul: statistica  producției  industriale  arată  declinul  industriei  lemnului  și  industriei  mobilei, declin  arătat  și  de  sondajele  interne  derulate  de  Asociația  Industriei  Lemnului-  Prolemn în parteneriat  cu  Fordaq.

  Sondaj:  

Criza lemnului: 95% din sector crede că direcția politicilor publice este greșită (sondaj)

  Agenda  publică  trebuie  să  vină  către  agenda reală   și  către  inițierea  de  politici publice  solicitate  de  sectorul  forestier  pentru  depășirea  blocajelor.

  Datele Institutului  Național  de  Statistică  sunt  pentru  luna  februarie.  Declinul  producției  industriale  foarte  probabil  s-a  amplificat  în  luna martie  și  va  continua  în lunile următoare  dacă  nu se face  nimic  pe termen  scurt  pentru  eliminarea deficitului  artificial  de resursă.

    Cei  care  neagă  criza să  se uite  pe datele producției  industriale  date  de  INS.

  

  

 

 

 

 

 

Postează un comentariu
Arata 1 comentarii :

Felicianu Jiboteanu
Autorul articolului a punctat f bine, sintetic, situatia din sector, dar cred ca trebuie mult mai profund cautate cauzele, unele cronice ale situatiei actuale. Este foarte adevarat ca scaderea procentuala mica a productiei de mobila este " ascunsa " sub cresterea preturilor de vanzare cu 40%. cred ca este cu mult mai mare acest procent, daca spre exemplu, energia electrica a crescut cu peste 100%, gazul cu peste 300%, iar despre materia prime/ lemnul rotund sa nu mai vorbim. Referitor la cherestea, cineva trebuie sa dea un raspuns la o intrebare pe care o punem cu totii- cum se face ca pretul cherestelei de rasinoase a ajuns aproape egal cu pretul busteanului de rasinoase?800-1000 lei per mc de bustean rasinoase, versus 1000-1200 lei per mc de cherestea, la producator. Autorul articolului a fost foarte generos cand a evidentiat un varf de 1400 lei per mc cherestea rasinoase; poate cineva sa raspunda ?Nu in ultimul rand, constant si continuu RNP este in linia intai la modul de gestionare al acestui sector- da, este adevarat ca exista o gestionare gresita din anumite puncte de vedere, dar unde sunt ceilalti administratori care gestioneaza aproape acelasi procent din padurile Romaniei? din nou, poate cineva sa ne raspunda? Cred ca este nevoie de o transparenta totala in acest sector ( spre exemplu- de ce RNP nu ofera , in urma licitatiilor o transparenta totala- cine si cu cat a achizitionat ? de ce UAT nu ofera in acelasi mod spre licitatie- in sistem electronic masa lemnoasa la licitatie- si pot continua exemplele de acest fel), Sumal 2 ofera un cadru, dar insuficient si a creea constat legislatii opresive fara a oferii cadru legislativ in ajutorul celor ce trebuie sa respecte legea , nu consider ca este corect.