Dispar pădurile României? Ce ne spune Inventarul Forestier Național?

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
455
  • text size

București, 11 decembrie 2018

                                                    COMUNICAT DE PRESĂ

 

Dispar pădurile României? Ce ne spune Inventarul Forestier Național?

 

Comunitatea Forestierilor - Fordaq mulțumește Ministerului Apelor și Pădurilor pentru  decizia de a prezenta  și  explica public rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN) în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și  Economiei Verzi, date care oferă o imagine de ansamblu asupra pădurilor din România.

 

Concluzia  generală a analizei rezultatelor IFN este că starea pădurilor este bună. Perioada de tranziție de după revoluție a fost parcursă fără pierderi majore, ireversibile. Suprafața de pădure pe cap de locuitor este de 0,35 ha, peste media europenă, de 0,32 ha. Recoltăm 60% din creșterea pădurii, sub media  europeană de 70%. 

 

Conform declarațiilor făcute în deschiderea forumului de dl. Ioan Deneș,  Ministrul  Apelor  și  Pădurilor, IFN-ul oferă date cantitative și calitative privind starea pădurilor, dar nu are drept scop evaluarea legalității recoltarii masei lemnoase. În privinţa tăierilor ilegale, demnitarul a adăugat: "Legat de tăierile ilegale şi de anumite cifre vehiculate în spaţiul public, doresc să fac următoarea precizare. În cadrul inventarului nu s-au cules date legate de tăierile ilegale sau legale. Au fost inventariaţi doar arborii în pieţe de probă, indiferent dacă aceştia au făcut obiectul unor lucrări silvice. Operatorii de teren nu au verificat dacă arborii sau cioatele inventariate erau sau nu marcaţi/marcate, dacă mărcile erau sau nu false, dacă arborii au dispărut natural sau artificial. S-ar putea în ciclul trei să avem în vedere o astfel de analiză prin care studiul final să ne spună foarte clar volumul, cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România".

 

Ca evaluare generală, importantă este estimarea  "lemnului  dispărut" din păduri la nivelul a 60%  din creșterea  pădurilor, ceea ce arată o exploatare  sustenabilă a resurselor forestiere.

În cadrul Forumului a fost exprimată susținerea pentru  eficientizarea  instrumentelor de control  a tăierilor ilegale, astfel încât acest fenomen să fie redus în continuare. Prin exploatarea sustenabilă a resurselor, sectorul forestier și întreaga industrie a lemnului se încadrează între ramurile bioeconomiei, care  valorifică durabil o resursă regenerabilă – lemnul,  cu o importantă  componentă  socială  prin asigurarea necesarului  de  lemn  de foc  pentru populatie.

 

"Cifrele IFN sunt îmbucuratoare. În Romania avem păduri", a mai declarant Ioan  Deneș, Ministrul  Apelor  și  Pădurilor, prezent la deschiderea lucrărilor celei de-a doua ediții a  Forumului  Pădurilor, Industriei  Lemnului și  Economiei  Verzi. Rezultatele IFN au fost prezentate pe larg în cadrul  forumului de către reprezentanții  Ministerului  Apelor  și  Pădurilor împreună cu cei ai Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură  “Marin Dracea”.

 

Preluăm  din aceste date, informațiile generale:

 

Specificații

Rezultate IFN Ciclul I 2008-2012

Rezultate  IFN Ciclul II 2013-2018

Diferențe

Terenuri  acoperite cu  arbori

6 900 962

6 929 047

+ 28 085

Terenuri  destinate impaduririi

78 456

56 652

-21 804

Volum  total  de masă lemnoasă  (mc)

2 221 593 469

2 354 789 866

133 196 397

Volum mediu/hectar  (mc/ha)

322

340

105 %

 

  • Suprafața  pădurilor a  crescut  între  cele  două cicluri  ale  IFN, ceea ce arată o extindere naturală  a  vegetației  forestiere în vecinătatea  pădurilor.
  • Suprafețele  goale  din fond  forestier, suprafetele  neregenerate, au scăzut până la   nivelul  de 56 652  ha,  sub  1 %  din suprafața  pădurilor .
  • Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5 %  în intervalul  dintre  măsurătorile  succesive  ale  IFN.
  • Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane  mc,  cu o  medie  anuală de peste 20 milioane mc /an. Raportat  la  creșterea  anuală naturală a padurilor, cresterea  stocului  de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ  60 %  din creșterea  pădurii,  deci  recoltarea  masei  lemnoase  este sustenabilă.

 Structura  pădurii  pe  clase  de vârstă

 

 

 

Această structură  a pădurii  pe clase  de vârstă evidențiază:

-          o structură normalizată pe clase de vârstă, pentru  respectarea  perfectă  a principiului  continuității  recoltelor  de masă lemnoasă, ar presupune 6 clase de vârstă perfect  egale, dacă  excludem  clasele  de vârstă  de peste  120  de ani,  care  se regăsesc  în arii protejate.

-          o  structură normalizată  pe  clase de vârstă  ar însemna procente  egale  de aproximativ  16% în fiecare  clasă de vârstă.

-          Situația  reală a pădurilor  României arată un deficit în clasele V și  VI  de vârstă, deficit  care explică recoltarea, în prezent, de masă lemnoasă în proporție de doar 60 % din creșterea pădurii.

-          Excedentul de păduri în clasele de vârstă de la 20-80 ani arată perioadă de maxim a   recoltelor  de lemn în România: cu  40-70 în urmă.

-          Deficitul de păduri în clasa de vârstă a pădurilor sub 20 de ani  arată că, împotriva  percepției  generale, în ultimii 20 de ani suprafața pădurilor parcursă cu tăieri definitive,  de regenerare,  este  mult  sub clasa de regenerare  medie -  aproximativ  60%,  similar procentului  de recoltă  din creștere.

Structura  pădurii  pe grade de consistență (desimea pădurii)

 

 

 

Aceste  date  evidențiază:

-          Gradul de consistență  1  este gradul  teoretic,  de acoperire completă de catre coronamentul  arborilor, a solului.

-          Cele  mai multe  păduri au  o  consistență foarte  ridicată,  59 %  încadrându-se la  consistența 0,7-0,8 și  24  %  la consistența 0,9-1,0  (pădurile tinere, în  general).

-          Pădurile  cu  consistența 0,4-0,6  reprezintă doar  13 %  din suprafața  totală,  aici regăsindu-se pădurile  parcurse  cu  primele  tăieri  de regenerare, pentru  instalaea  semințișului,  dar și păduri  afectate  de diferiți factori biotici sau abiotici.

-          Pădurile  cu  consistența  redusă,  de 0,1-0,3  reprezintă  doar 3%  din total.

-          Datele  sunt  cu  atât  mai bune cu cât se referă nu doar la pădurile din fondul forestier național (cele 6,5 milioane ha) ci și la vegetația  din afara  fondului  forestier național  (peste 400 000  terenuri  cu  arbori).

-          Evident, informațiile  promovate în  media  privind “brăcuirea”  pădurilor  din România  nu  se confirmă.

Datele  IFN  se bazează  pe o inventariere statistică  de mare anvergură, prin piețe  de probă  amplasate  sistematic în ochiurile  unei rețele  de 4 X 4 km (peste  25 000 piețe  de proba  fizice).  Piețele  de probă  se parcurg  într-o perioadă de 5 ani, câte 20%  aproximativ în fiecare an. În  ciclul I , în urma inventarierilor  de probă în perioada 2008-2012  au  rezultat date esențiale  privind suprafața  pădurilor și  volumul  de masă lemnoasă din păduri.

În Ciclul II,  prin revenirea  în perioada 2013-2017 în piețele  de probă  inventariate  inițial  în perioada 2008-2012,  rezultă date  privind creșterea  arborilor  din piețele  de probă,  volumul “dispărut” și  evoluția  stocului  total  de masă lemnoasă.  Precizare:   IFN  spune “dispărut”,  nu  recoltat,  nu natural  sau  artificial, nu legal  sau ilegal.

 

Cunoscând  modul  în care  sunt parcurse  piețele  de probă,  este esențial  de înteles:

- în Ciclul II, primele 20% din piețe reinventariate în 2013-2014 au oferit  date medii  pentru  anii  2008-2013 !

-următoarele  20% -  date medii  2009-2014 !

-următoarele  20%-  date medii  2009-2015 !

- următoarele 20%-  date medii  2010-2016 !

- următoarele  20%-  date medii  2011-2017 !

Grafic,   contribuția  fiecărui  an la  cifra  din IFN  pentru  volumul "dispărut" arată  așa:

 

 

 

Practic  datele  IFN  cuprind ca medii:

Total (100 %) = 1/30  Media 2008 + 2/30 Media2009 + 3/30 Media  2010 +  4/30 Media 2011 +  5/30 media  2012 + 6/30  media 2013 +5/30  Media 2014 + 4/30  Media  2015 + 3/30  Media  2016 +2/30  Media 2017 +  1/30 Media  2018.

Ponderile  de 1/30  au fost calculate pentru  cei 5  ani de reinventariere și fiecare reinventariere dă media  pe  6 ani în urma,  aproximativ.

În fapt,  în 2018  nici nu s-au parcurs  piețe  de probă,  contribuția  totală  a mediilor  anilor  2017-2018, când  tăierile  au atins minimul,  este  de 1/30 !!!

Pentru suprafața pădurilor, volumul/ha crestere, acest fapt nu  este  atat  de relevant,  dar  pentru  volumul  "dispărut"  din paduri  este extrem  de relevant  faptul  că IFN-ul  ne oferă  date  ca  medie  în care contează toată  perioada 2008-2018, ponderea  cea mai mare o are perioada  2011-2014 (când  intuim cu toții că a fost  maximum)  iar anii  2017-2018,  adică  prezentul,  au  o pondere de   3 %  în aceste cifre.

 

Despre IFN:

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) şi pentru Convenția privind diversitatea biologică ( CBD ).

 

Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.

 

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN, pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. IFN este inspirat din diferite inventare forestiere folosite în prezent în ţările europene, cu adaptările corespunzătoare caracteristicilor vegetaţiei forestiere şi condiţiilor de relief din România.

 

Pentru mai multe detalii despre sectorul forestier și industria lemnului accesați www.fordaq.ro sau ne puteți contacta pe e-mail la adresa catalin.tobescu@fordaq.ro și la tel. 0735.446.278

 

Postează un comentariu