Consorțiul format din UBV- USV- INCDS Marin Drăcea se apropie de finalizarea propunerii pentru proiectul noului Cod Silvic.
Proiectul a fost lansat în dezbatere cu factori interesați și se pot transmite comentarii până în data de 18.05 ora 12.00 (foarte scurt timpul), urmărind link-ul:
https://proiect.codsilvic.ro/chestionar/index.php/215263?token=IuUTZsimRIOezXQ&lang=ro
După această etapă de consultări realizată de consorțiul UBV- USV- INCDS, proiectul noului Cod Silvic va fi transmis către Minister, care va derula o consultare finală care mă aștept să fie mult mai formală decât procesul de până acum.
Elaborarea noului Cod Silvic a ponit pe repede înainte ca o cerință în PNRR, de adoptare a modificării până la 30 iunie 2023 și nu de la o asumare de probleme, de la o cerință de politici publice pentru rezolvarea acestor probleme. Problemele sunt uriașe și reale, dar nu de la ele s-a pornit în elaborarea Codului Silvic. Între aceste probleme:
-suprareglementarea indusă de SUMAL. Vulnerabilizarea activităților legale printr-o legislație inaplicabilă ( operarea cu dimensiuni efective la bușteni și cherestea, preluarea automată a avizelor în recepții, pretenția de gestiune extracontabilă în timp real în SUMAL cu confiscarea atât a plusurilor cât și a minusurilor față de această gestiune extracontabilă).
-blocajele induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
-tranziția haotică la lemn fasonat.
-recolta de lemn mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, din cauze multiple.
-blocajele în accesul la resursă pe micile proprietăți forestiere și vegetația din afara fondului forestier.
-lipsa compensațiilor pentru proprietarii de păduri pentru restricțiile impuse.
-ineficiența controlului și persistența fenomenului tăierilor ilegale. Posibila încadrare a României la risc ridicat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale/ activități asociate degradării pădurilor din perspectiva Regulamentului Deforestation Free, cu efectele negative de imagine asociate și proceduri complicate de due-diligence pentru operatori.
-costurile ridicate în administrația silvică, induse în mare parte de suprareglementare.
Personal cred că noul Cod Silvic necesită mult mai multă dezbatere.
Un exemplu de dezbatere este cea organizată pe 11 mai sub patronajul Academiei de Științe Agricole și Silvice, Universității din Brașov și INCDS – Marin Drăcea, cu susținerea organizațiilor profesionale din sector, având ca tematică evaluarea, măsurarea și asigurarea trasabilității masei lemnoase în România, de la APV la prelucrarea primară.
Un rezumat al lucrărilor prezentate poate fi găsit urmărind link-ul:
Eveniment: Evaluarea, măsurarea și trasabilitatea masei lemnoase – de la APV la prelucrarea primară
Cu ocazia acestei dezbateri am făcut o prezentare care poate fi consultată urmărind link-ul de mai jos:
Între concluziile prezentării:
| Articolul 19. Sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (1) Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității. (2) Normele prevăzute la alin. (1) reglementează inclusiv realizarea, dezvoltarea și funcționarea sistemului informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase. |
(1.1) Normele menționate la punctul (1) vor prevedea proceduri simplificate de acces la resursa de lemn de pe micile proprietăți și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
(2) Normele prevăzute la alin. (1) reglementează inclusiv realizarea, dezvoltarea și funcționarea unui sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, care va avea următoarele funcții: a) culegere de informații privind proveniența legală a masei lemnoase la prima introducere pe piață, din cadrul limitelor legal autorizate. b) bază a unui sistem de due-diligence propriu al operatorilor economici la prima punere pe piață a masei lemnoase. c) evaluare de risc și orientare a controlului pe bază de evaluări de risc, prin dezvoltarea unui modul de alerte și monitorizare a rezultatelor controalelor. d) furnizarea periodică de informații statistice de interes public privind masa lemnoasă pusă în valoare, exploatată si prelucrată. |
Personal cred că varianta actuală a Codului Silvic pusă în dezbatere este departe de a propune soluții aplicabile la problemele actuale din sector- între care câteva majore au fost expuse în introducerea acestui articol. Este nevoie de dezbateri reale, pe problemele reale ale sectorului.
Vă invit să vă implicați transmitând propuneri pe forma pusă în dezbatere a Codului Silvic.
Practic dezbaterile abia acum încep, când există o arhitectură a Codului Silvic de la care să se pornească.