Evaluare de impact - măsura plafonării prețului lemnului de foc

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
2287
  • text size

În ședința  de ieri, Guvernul  a  aprobat  o ordonanță  de urgență  privind  plafonarea  prețului  lemnului de  foc,  ordonanță care  a  și  fost  publicată  imediat  în Monitorul  Oficial.  Practic  a intrat în vigoare  imediat,  dar un articol privind  sancțiunile  pentru  încălcarea  prevederilor  acesteia  este  prevăzut  să  intre în vigoare  la  10  zile  dup publicarea  în  Monitorul  Oficial.

Textul  ordonaței:

Evaluare  de impact  - măsura  plafonării  prețului  lemnului  de  foc

  Ordonanța  a  fost  adoptată  fără  o  evaluare  de impact, fără  a  se  aștepta  măcar termenul  de  consultare  de  10  zile  de  la  publicare, fără  avizul  Consiliului  Concurenței.

  O  astfel  de plafonare  a  prețurilor  unor  produse, fără compensare,  este  fără  precedent  de  când  România  a  trecut  la  o  economie  de piață.  Practic  o  astfel  de măsură  este  incompatibilă  cu  o piață  liberă.

 

  În evaluarea  mea, această  măsură  va  conduce  la:

  • Dispariția  comerțului  cu  lemn de  foc  paletizat, în oferta  marilor  retaileri.

 

  • Blocaje  majore, rezilieri  de  contracte  în segmentul  de  exploatare, cu efect în crearea  unui  deficit  de resursă  de lemn în piață.  Operatorii  economici  care  au  cumpărat  lemnul  pe  picior în medie  cu  400  lei/mc, nu  îl vor  putea  vinde  tot  cu  400  lei/mc  după  cheltuieli  de  exploatare, transport, depozitare, distribuție.

 

  • Creșterea  deficitului  de aprovizionare  cu lemn  de foc  în zonele  de câmpie.    Este  normal  să  existe  un ecart  de 250 lei/mc    între  prețurile lemnului  de  foc  la  drum auto  forestier  și  cel  dintr-un depozit  de câmpie, ecart  dat  de  costurile  de transport  și  distribuție.

 

  • Instituțiile publice , între care  școli  și primării  din mediul  rural, care  încheie  contracte  de aprovizionare  pe  SEAP,  vor  rămâne  fără furnizori.

 

  • Diferențele mari  de pe piața  internă  și  piețele  europene  pentru  lemn de  foc  și peleți vor  conduce  la  creșterea  exporturilor, amplificând  deficitul  de pe  piața  internă.

 

  • Operatorii  economici pot  opta  pentru  soluții  de  avarie, optând  pentru  a trece  pe  facturile  de lemn  de  foc  separat  marfa  și  serviciile  de  tăiere, despicare, paletizare,  servicii  cu  TVA  de 19  %  față  de  5  %  la  lemnul  de  foc, ceea  ce  ar  putea crește  în mod real  prețul plătit  de populație.

 

  • Deficitul  de lemn  de  foc  conduce  la  direcționarea resursei  de  lemn  care  ar  putea  fi  folosită de  către  industrie  către  lemn  de  foc,  cu  pierderi  uriașe  pentru  economia  națională  și  bugetul  statului.  Costurile  sunt  plătite  în final  tot  de populație, prin prețurile  produselor  din lemn, acestea  regăsindu-se  cu marje  de creștere  de 40  %  în topul  creșterilor  de prețuri  ale  producției  industriale.

 

  • Soluția  este  nu plafonarea  prețurilor  lemnului de foc, ci  asigurarea  necesarului  de resursă  de lemn care  să  echilibreze  cererea și oferta,  perfect  fezabil  și sustenabil pe termen  lung în condițiile  în care  România  recoltează  comercial  33  %  din creșterea  pădurii, față  de o medie  europeană  de 67 %.

 

  O  analiză  extinsă  poate  fi  regăsită  în continuare. 

 

  Explozia prețurilor    energiei  și gazului  a  condus   la o  cerere  crescută  pentru  resurse  alternative, prima  opțiune  dovedindu-se  a fi  lemnul  de  foc  și peleții.

    În acest  context, prețurile peleților au  crescut  de  2.5  ori  în Germania  și  Belgia, până  la nivele  de 700 euro/tonă  ca  preț  de retail, iar  prețurile  lemnului  de  foc   s-au dublat  in cvasitotalitatea  țărilor  europene  comparativ  cu  perioada  similară  a  anului  trecut.  În  țările  vestice  este  de remarcat  marja  extrem  de largă  de  prețuri  pentru  lemnul  de  foc,  de la  50 -60  euro/  metru  cub pentru  lemnul  de  foc  la  drum  auto  forestier  la  400  euro/tonă  pentru  lemnul  de  foc  paletizat, în oferta  marilor  retaileri.    Diferențierea   de prețuri  corespunde  costurilor  de  producție  pentru  serviciile  înglobate  de despicare,  paletizare,  transport, depozitare  și  distribuție,  întâlnindu-se  pe toate  piețele mature, cu bonusuri  mari pentru  comerțul  on-line  de  lemn  paletizat,  lemnul   uscat  cu valoare energetică  maximă  utilizat  în centrale  moderne,  comandat   comod și  livrare rapidă .

    Situația  este  diferită  în țările  central  și  est-europene, unde  încălzirea  cu  lemne  de  foc a populației are  o pondere  mare,  consumul  de lemn  de  foc  fiind  asociat  sărăciei  energetice , respectiv  lipsei alternativelor.    Astfel, în Bulgaria, cea  mai  săracă  țară  din UE, țară în care  jumătate  din gospodării  se  încăzesc  cu  lemn  de  foc,  prețurile  au  crescut  de  la  40-50  euro/metru  cub  în 2021  la  100-150  euro/mc  lemn  de foc în  2022, în  raport  de regiune. Și în Polonia prețurile lemnului de  foc sunt deja cu aproape 100% mai mari decât acum un an. Și, în Slovacia, în funcție de tipul lemnului, prețurile s-au dublat în medie față de anul trecut.

   În  toate  țările  europene, în contextul  crizei  energetice,  a  fost  semnalată  o cerere  crescută  de  lemn  de  foc,  alternativa  energetică  cea  mai  ieftină, care  oferă  în același  timp  securitate  energetică  în contextul  temerilor  privind blocajele  în  alimentarea  cu gaz.

   Pe  fond,  energia rezultată   dintr-o  tonă  de lemne  variază  între  2-3  MWh  pentru  lemnul  verde și  4-4.5 MWh  pentru  lemnul  uscat, iar  prin raportare  la  prețul energiei termice  bazată  pe  gaz,  actual  de 180  euro/MWh,  cu  un discount  de  comoditate  de  utilizare  pentru  gaz  de  30-40  %, conduce  la o valoare  de  înlocuire pentru  lemnul  de  foc în raport  cu  gazul   de până  la  480 euro/ tona  de lemn  de foc,  aproape  de prețurile  de piață  maximale  din Germania.  În  România,  considerând  prețul  plafonat  al gazului,  echivalent  la  60  euro  MWh,  valoare  de înlocuire a  lemnului  de  foc în raport  cu gazul  este  între  marjele  de 100-190  euro/  tonă,  marje de  prețuri  pe care  le  întâlnim  pe  piața  actuală  a prețurilor  lemnului  de  foc  din  România.Acesta  este  prețul  corect.

  Măsurile  luate  de  guverne  în  Europa Centrală  și  de  Est  au  fost  variate:

  • Polonia a aprobat o așa-numită alocație pentru lemn de 1000 PLN (212 EUR) per gospodărie, pentru a ajuta până la două milioane de gospodării din țară care ard lemne pe timpul iernii.
  • În Ungaria  au  fost  luate  măsuri  pentru  creșterea  volumului  disponibil  în  piață,  prin scăderea  nivelului  de restricții  ale  recoltei  în  arii  protejate  și  creșterea  recoltei  din lucrări  de îngrijire.
  • În  Bulgaria  au  fost luate  măsuri  legate de interzicerea  exporturilor  și  susținere  a companiilor  pentru  a pune  mai  mult  lemn pe  piață,  în contextul  deficitului  de  forță  de muncă în  sectorul  de  exploatări  forestiere.

 

Situația  din  România:

  • Aproximativ  jumătate  din gospodării  se încălzesc  cu  lemne ,  totalizând  3.5  milioane gospodării, cu  un consum  mare  de  resursă   estimat  la  14  milioane  tone  în  strategia  energetică  națională.

 

  • Din acest  consum, 6.5  milioane  mc  provin  ca  lemn  brut  din masa  lemnoasă recoltată  din  păduri, aproximativ  2.2  milioane mc din deșeuri  din prelucrarea  lemnului iar  diferența  este autoconsum  din proprietăți private  și vegetație  din afara  fondului  forestier.

 

  • Consumul  de peleți pe  piața internă  este  estimat  la  200 000  tone  anual,  față  de  o  producție  de  600 000  tone  anual, diferența  de producție  neacoperită  de cererea  pe  piața inernă  fiind  exportată, determinând  particularități  pe  acest  segment  de piață.  Oprirea exporturilor  ar fi  condus  la  închiderea  capacităților  de producție !

 

  • Se  estimează  în 2022  o cerere  crescută  de lemn  de foc  de  minim  10-20  %  față  de  anii  anteriori  pe  piața  internă, chiar  și  gospodării  care  dispun de  încălzirea  pe gaze  sau  pompe de căldură  optând  pentru  o  încălzire  de  siguranță  și  mai  economică  pe  lemn  de  foc.

 

  • România  recoltează  comercial  doar  33  %  din creșterea  pădurii  față  de  o medie  europeană  de 67  %,  situându-se  cu  un indice  de recoltă  comercială  de  sub  3 mc/an/ha  în  coada  țărilor europene.

 

  • Creșterea  prețurilor  la  lemnul  de  foc  în  România, pe  piața liberă,   a  fost  în  anul  2022  de  aproximativ  40 %, o crestere moderată față  de dublarea prețurilor  în cvasitotalitatea  țărilor  europene. 

 

  • În  România  există  o pondere  mare  de  repartizare  de lemn de  foc  la  prețuri  controlate  administrativ,  în acestă  situație  regăsindu-se   volumele   de lemn  de  foc  furnizate  de  RNP-  Romsilva, unități  administrativ  teritoriale  proprietare  de pădure  (  1.2  milioane hectare)  și  forme  asociative  de proprietate  (800  000  ha  pădure),  cu  prețuri  ale  lemnului  de foc  pentru  comunitățile  locale  de 250-350  lei, prețuri  mult mai  mici  decât  cele  de pe  piața  liberă.

 

  • pe  piața  liberă  prețurile  variază  între  500  lei/mc  la  drum  forestier  în zona  de munte,  700-750 lei/mc în  zona de câmpie  și   peste  8-900  lei/mc  pentru  lemnul  de  foc  paletizat, uscat, în oferta  marilor  retaileri.

 

  • Această  mare  diferențiere  a prețurilor  lemnului  de foc, pe care  o întâlnim  și  pe  toate  piețele  vestice , corespunde  prețurilor  de  despicare,  paletizare,   stocare  pentru  uscare, transport, distribuție.

 

  • Balanța  lemnului  din România  arată  un deficit de  aprovizionare  a  pieței,  necesarul  fiind estimat  la  12  milioane  mc  pentru  industria  lemnului  și  minim 10-12  milioane pentru  lemn  de  foc,  excluzând   din necesar   deșeurile    utilizate  ca  resursă  energetică din industria lemnului, rezultând  un necesar  în piață  de  minim 22-24  milioane  mc recoltă  anuală, față  de o  recoltă  actuală  în jur  de 20 milioane  mc.

 

  • Posibilitatea  actuală  de  recoltă  a pădurilor  României  este  de minim  25  milioane  mc,  dar  acest  volum nu  este  recoltat  datorită  unor  blocaje  administrative, lipsei  de investiții  în accesibilizarea  pădurilor  și  efectuarea  limitată  a lucrărilor  de îngrijire  a pădurii.

În  acest   context,  impactul  plafonării  prețurilor  lemnului  de  foc  la  400  lei/mc, inclusiv TVA,  poate  conduce  la  următoarele  efecte:

  • Rezilierea  contractelor  de  achiziție masă  lemnoasă  pe picior  de  către  operatorii  economici  de  exploatare, prețurile  medii  actuale  situându-se  în jurul  valorii  de 400  lei/mc.    Pornind  de la această  valoare  medie  de achiziție  a lemnului  pe picior  și  adăugând  costurile  de  exploatare,  costul  minim al  lemnului  de foc  la  drum  forestier  este  în jurul  valorii  de  480-500  lei/mc,  practic  operatorii  economici  de  exploatare  fiind  nevoiți  să rezilieze  contractele  de  achizitie,  cu  consecința  pierderii  garanțiilor  de  bună  execuție  a  contractelor  și  excluderea  de  la  participarea  la  licitații pentru  3  luni,  cu  efect  imediat  într-un blocaj  de anvergură  a sectorului  de  exploatare  a lemnului.

 

  • Distribuția  lemnului  de  foc  către  zonele  de  câmpie,  cu  deficit  de resursă, devine total neeconomică.  Transportul  pe  distanțe  de 200  km  adaugă  minim 100  lei/mc  prețului  lemnului  de  foc, iar manipularea  și  distribuția  într-un depozit  local  de lemn  de  foc  adaugă  încă  100  lei/  mc.  Practic,  aprovizionarea  cu  lemn  de  foc  a  zonelor  de câmpie  va deveni  și mai  problematică.

 

  • Comerțul  modern  cu  lemn  de foc  va fi  cel mai  afectat,  distribuția  lemnului  de foc  sub formă  paletizată,  lemn  uscat, care  necesită  procesare  suplimentară  și  costuri  de  distribuție practic  devine  total  neeconomică.  Lemnul  de  foc  ar  putea  să  dispară  complet  din oferta  marilor retaileri,  creând disconfort pentru  aprovizionarea  populației  urbane.

 

  • Prețurile  plafonate  la un nivel  artificial  de mic  în România  pot  conduce  la o  creștere  a exporturilor  de lemn  de  foc,  exporturi  practic  inexistente  până  în prezent.

 

  • Între  segmentele  cele  mai  afectate,  valorificarea  deșeurilor  din industria  lemnului  care  se utilizează  ca  resursă  de încălzire, deșeuri  care  nu beneficiază  de cota  redusă  de  TVA  de  5  %  pentru  lemnul  de  foc,  se  vând  cu  cota  de  TVA  de 19  %.  Aceste  deșeuri –cu  valoare energetică  foarte bună,  adesea  premium  pentru  că sunt  uscate  prin  prelucrarea  lemnului -  plafonate  la  400  lei/mc  inclusiv TVA  de  19  %,  ar  putea  să  nu  mai  ajungă  la  populație,  operatorii  economici  fiind  forțați  să  caute  alte  valorificări.

 

  • instituțiile  publice, care  achiziționează  lemn de  foc  prin SEAP,  se pot regăsi  în situația  de  a nu  mai  avea  nici  o ofertă,  în special  primăriile  și  școlile  din mediul  rural.

 

  • Operatorii  economici  vor  fi tentați  să gasească  soluții  de avarie  pentru  a putea  continua  activitatea, între  care  a vinde formal  alte  sortimente decât  lemnul  de  foc  sau  a  diferenția  pe  factură  prețul  lemnului  de  foc  și  al  serviciilor  de  transport, paletizare, distribuție,  cu efect  în  scumpirea produselor  pentru  populație.  Lemnul  de  foc  are  o cotă  de TVA  redusă  la  5  %,  serviciile  și  alte  produse  din lemn  o cotă  de  TVA de  19  %.  Efectul  în piață  poate  fi  contrar  celui  scontat,  cu  o  creștere  a prețului  final  pentru  lemnul  de  foc de 10-14  % !

 

  • un efect cert  va  fi și  cel  de creștere  a evaziunii  fiscale,  prin încasarea  cotei  de  preț  peste  cel  plafonat  neînregistrat.  Un  control  strict  și  aplicarea  de  sancțiuni pe  această  zonă  poate inhiba comerțul  cu  lemn  de  foc.

 

  • Un efect pervers  al  deficitului  de lemn  de  foc  este  direcționarea  nesortată  a resursei  de lemn care  ar  putea  fi  valorificată  superior  de industria  lemnului  către  lemn  de  foc,  fenomen  încurajat  și  prin  direcționarea  administrativă  a  resursei  de lemn către  utilizarea  ca  lemn  de  foc. Prin  fiecare  metru  cub de  lemn  care  se duce  către  lemn  de  foc  în loc  să meargă către  industrie,  România  pierde  750  euro  in cifra  de afaceri  a  operatorilor  economici  din industria  lemnului,  din care  300  euro  nu  mai  ajung  sub formă  de taxe  și impozite  la  bugetul  de stat,  conform unui   studiu PwC  recent  lansat.

 

  • Merită  subliniat  și faptul  că  prețurile  artificial  de mici,  administrative, la  resursa  de lemn de foc  nu  ajută  la  investiții  pentru  eficiență energetică  în încălzirea  locuințelor,  domeniu  de altfel  complet  neglijat  de statul  român    pe  segmentul  de încălzire  a locuințelor  pe  bază  de lemne.  Utilizarea  centralelor  moderne pe peleți  sau  a termșemineelor, cu utilizarea  uscată  a resursei  de lemn,  ar  putea  scădea  consumul  de lemn  de  foc  și dubla  cantitatea  de energie  rezultată  din folosirea  aceleiași  resurse!

 

    Efectul  combinat  al  tuturor  acestor  evoluții nu  poate  fi  decât  o  penurie  în  aprovizionarea  cu  lemn  de foc  a populației.

 

   Pe  segmentul peleților, efectul plafonării  va  fi  similar.  Prețul  plafonat  al  peleților  este  sub costul  de producție  actual  cu  minim 30-40%, ceea  ce  practic va  obliga  operatorii  economici  să  exporte  producția,  prețurile peleților pe piețele  de  export  fiind  aproximativ  duble  față  de  prețurile  plafonate  de pe  piața  internă.

  Așa  cum  am arătat  adesea ,  soluția  corectă  nu  este  plafonarea  prețurilor, ci  asigurarea  necesarului  de lemn pe piață, care  să echilibreze cererea  și oferta.

 

  Deficitul  de resursă  de lemn  pe  piață ,  amplificat de cererea  crescută  de  lemn  de  foc,se datorează  faptului  că lucrările de recoltare  sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile.  Astfel:

 

  • RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane mc în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane mc în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei.

 

  • Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani de zile deja, blochează în acest moment minim 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora.

 

  • Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure.

 

     Personal  nu cred  că această  măsură  va  rezista  prea  mult.  Ordonanța  poate  ajunge  foarte  repede  în dezbatere la  Parlament.  

     Dar  până  atunci, efectul  se  va  vedea  imediat.  Lemnul  de foc  și peleții  vor  dispărea  din oferta  marilor  retaileri.   Primăriile  și  școlile  rămân fără  lemn  de  foc. Lemnul  de  foc în zona  de  câmpie  va  deveni și mai  rar  și mai  scump. Și  atunci  va  începe dezbaterea  reală. 

     

   

Postează un comentariu