În ședința  de  Guvern  de ieri  a  fost  aprobată  Hotărărea  de  Guvern pentru  aprobarea Metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice. Este o  decizie  amânată  de  aproape  3  ani  deja,  trei ani  pierduți  în care  nu  s-a  înregistrat nici o  evoluție  în poziția  Ministerului  în   urma  dezbaterilor,  a  exemplelor  de soluții aplicabile  adoptate  de alte state  europene.  Proiecul  a  rămas practic  în forma  prezentată  de  Minister  în urmă cu  3 ani.

  Într- o analiză anterioară- Industria protejării pădurilor prosperă cu 628 milioane euro absorbite, economia forestieră se sufocă în procedurile de mediu -  am  arătat: 

   "Ceea ce  șochează  în poziția  Ministerului  este  lipsa  oricărei  preocupări  pentru efectele  economice  și  sociale  ale  HG-ului  privind revizuirea  evaluării  de mediu  a amenajamentelor  silvice.   În dezbaterea de miercuri, 18 ianuarie,  s-a  arătat  cu multe  argumente  tehnice    că  se solicită  foarte  multe  informații  din partea  proprietarului,  transferându-se  obligații  ale autorității,  ceea  ce  face  ca  pe  parcursul procedurii  să apară  solicitări de clarificări,  cu  foarte  multe  instituții  implicate, ceea  ce  conduce  la o  procedură  foarte  lungă.  În  mod  evident, această  procedură  extrem  de lungă  conduce  la  limitări in  recoltarea  masei lemnoase, cu  reducerea  volumului  disponibil  pe piață:

-minim   70  %  din amenajamente  vor  intra  în  revizuirea  evaluării  de mediu, dintre  care  cea  mai  mare parte  vor intra  pe procedura  lungă, cu  studiu  de evaluare  adecvată  și raport  de mediu.

-pentru restul  de 30% din  fondul  forestier, cu  peste  3 000  de amenajamente  care  se aplică  fără  evaluare  de mediu, doar  cu  aviz  CTAS, situația  este  foarte  neclară:  temeiul juridic  din  Codul Silvic  al  aplicării  acestora  în baza  avizului  CTAS  a fost  abrogat.

- nu  există  în proiectul  de HG  nici  măcar  o clarificare  privind continuarea  partizilor  contractate /autorizate  la  exploatare  în momentul  începerii  procedurii  de  revizuire  a evaluării  de mediu.

-nu mai  menționăm  lipsa  capacității  APM-urilor  și  a evaluatorilor  de mediu  care  să preia  volumul  atât  de mare  de lucrări care  vor  trebui  făcute.

   Ministerul  este  unicul  responsabil  pentru  neimplementarea  timp  de 3  ani  de  zile,  de  când  există  această problemă  în  dezbatare,   a unei  proceduri  de  evaluare  de mediu  a  amenajamentelor  silvice aplicabile, care  să nu  producă  blocaje în continuitatea  recoltării  masei  lemnoase.  Iar în fapt,  haosul creat  este  profitabil  pentru "industria  protejării pădurilor".Cu  costuri  economice  și sociale  uriașe."

  În luna ianuarie, Federația  Proprietarilor  de Păduri  atrăgea atenția  într-un comunicat:  promovarea unei  reglementări cu  acelaşi conţinut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –  încalcă prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: “în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”.

  În  mod  evident,  promovarea  HG-ului cu  același  conținut  cu  ordinele  deja  suspendate  nu poate  conduce  decât la  un singur  deznodământ:  suspendarea  acesteia  în instanță,  cu  riscul  de  continuare  a procedurii  de infringement  cu  efect  de  adâncire  a blocajelor  din  sector.

  Practic  s-a ajuns  într-o situație în care  nu mai  există  soluții.  Iar  contextul  acestei  noi reglementări  este  unul  deja foarte  complicat  pentru sector.

 

     Reducere  a  producției  industriale  și creșteri  de prețuri  în industria  lemnului

  Conform  indicilor  producției  îndustriale publicați în 15 martie  de  INS  pentru  luna  ianuarie  2023, producția  in  industria  lemnului  se situează  la  un nivel de  76  %  în  ianuarie  2023  față  de ianuarie  2022.  Iar  trendul  reducerii  de activitate în  industria  lemnului  continuă. Într-o  analiză  anterioară  arătam: 

   "Forțată  de  volumele  mici  disponibile în piață  și  de prețurile  exagerat  de mari  ale  resursei,  industria  lemnului  și-a  restrând  activitatea. Operatorii  economici din prelucrarea lemnului solicită  creșteri  de prețuri  beneficiarilor,  până  la  30  %,  cu  riscul  pierderii  sau  reducerii  comenzilor.  Este  o  pierdere  de  piață  pentru  industria  lemnului  din  România,  pierderi  de capacități  de producție, de oameni  și  de  capital.  Paradoxal,  piața  internă  acceptă  mai  ușor  creșterile de prețuri, spre  deosebire  de piețele  externe  unde  limitele  sunt date  de concurența reală.

 Cât  de mari sunt  creșterile  de prețuri  ale  produselor  din lemn?  . Indicii prețurilor producției  industriale  publicați  de  INS  arată în domeniul prelucrării  lemnului  o creștere   a  prețurilor  de 40.88  %  în  ianuarie  2022  față  de ianuarie  2021 și  o  continuare  a creșterii prețurilor în 2023 chiar  dacă  se  pornește  de la  o bază  atât  de ridicată  ,  cu  o creștere  de 19.87 în ianuarie  2023  față  de ianuarie  2022.  Efectul  compus  al creșterii  prețurilor  produselor  din lemn este  de aproape  70 %  pentru  perioada  ianuarie  2021-ianuarie  2023,  creșteri  care  situează  acest  domeniu  de  activitate  în  topul  inflației  din România,  alături  de domeniul energiei !"

 

   Noul Cod  Silvic,  construit  pe  o  fundație  deja  deformată.

• existența SUMAL 2.0, care așa cum știm merge mult dincolo de prima punere pe piață și s-a transformat dintr-un sistem informațional într-un sistem normativ, cu foarte multe condționalități.
• existența unei proceduri de evaluare de mediu a amenajamentelor- și proiectul de HG aprobat  deja  - foarte complicată, redundantă și care prin durata excesivă blochează activitățile din sector.
• un proiect de modificare a OUG 57 - legea ariilor naturale protejate - care asumă procentul de 75 % zonă de protecție integrală din parcurilor  naționale , 10 % din suprafața pădurilor în protecție integrală, 30 % din suprafață în arii protejate.
• fără finanțare practic din PNRR și PNS pentru domeniul pădurilor.

    Tăierile  ilegale- de  la  fenomen  social  asociat  sărăciei la începutul anilor '90  la  fenomen  sistemic  

    Tăierile  ilegale  au  devenit o boală  cronică, creând  un mediu  concurențial  deformat, ostil  și  cu  riscuri majore  pentru  industria  lemnului  din România.

    La licitația pentru masă lemnoasă pe picior desfășurată la DS Suceava în 22-23.02.2023, prețurile s-au menținut în marja 400-500 lei/mc, cu vârfuri de 600 lei/mc. În  piață, cheresteaua  de rășinoase   de la  Suceava a  inundat  piața,  fiind   livrată  cu prețuri  de 900-1000  lei/mc  către  depozitele  de comercializare sau către  portul Constanța.

   Lipsa de corelație preț lemn pe picior-preț buștean- preț cherestea este  frapantă.

   Și  mai  frapantă  este  poziția  Ministerului. În cadrul  emisiuni  Pro  TV  "România, Te  iubesc", confruntat  cu  situația  metodelor  de  "fentare"  a  SUMAL  prin  transportul  cu  GPS-ul oprit  sau  cu  aviz  off-line  urmat  de dezinstalarea- reinstalarea  SUMAL, dl  Ministru    Tanczos Barna  a declarat: "Pe cei care  dezinstalează  și  reinstalează  de 100  ori  SUMAL îi identificăm și îi trimitem  la Poliție".  O  enormitate.   De  ce  așteptăm să  se întâmple  de 100  de ori?

   Pentru  că  sistemul  SUMAL nu  are  modul  de alerte și  nu  s-a dorit  de  către  Mnister   să  se implementeze  din 2008,  de când  s-a  înființat  SUMAL, ceea  ce  păstrează  controlul  la  un nivel de  arbitraiu și  fără  efect  sistematic, cu breșe  majore.

  Instalarea- dezinstalarea  SUMAL  a fost  învățată  din necesitate, datorită  blocajelor  SUMAL care  nu  pot  fi evitate  adesea  decât în acest  mod.  Reinstalarea necesită  timp,  reîncărcare  regiștrii, etc. Iar  cei  de la  Gărzi  i-au învățat  pe utilizatori că  nu  este necesară  reinstalarea, este  suficientă  ștergerea  memoriei  temporare  a telefonului- memoria  cache. Și  astfel  a apărut  o nouă  metodă  "fără  urme ".  

   Combaterea  tăierilor ilegale  a  creat un sistem cu  costuri  administrative  uriașe. birocratic,  care împovărează administrația  silvică și agenții  economici  corecți  din  sector.  Un control  exterior  și ineficient  împotriva  fenomenului pătruns în sistem.

  

     Balanța  lemnului și  clarificarea  rezultatelor IFN  

  Între  problemele  sistemice  ale  sectorului  se  regăsește  și  lipsa  unei balanțe  a consumului  de lemn și lipsa  de clarificare a  rezultatelor IFN  Ciclul  II  precum și  întârzierea  până  în 2025 cel  mai devreme  a prezentării  rezultatelor  Ciclului  III al  IFN.

   Fără  o  evaluare  realistă  a consumului  real  de  resursă  de lemn, atât pe segmentul  consumului  de  resursă pentru încălzire  cât  și în industria  lemnului,  fundamentarea  țelurilor  de gospodărire a  pădurilor,  a funcției  economice  și  sociale, nu  are  fundament.

   Fără  asigurarea  resursei de  lemn necesară  în piață, cu  proveniență legală,  se  crează  piață  pentru  lemnul  ilicit.

   

   Este  nevoie  de o  schimbare  de viziune  în sector. La  Minister.

 

   Criza  din sector  a devenit  profundă,  cu  multiple  cauze. Dar  nu este  ireversibilă.

   Evident,  a  continua  cu  actuala  formă  a evaluării  de mediu  a amenajamentelor  silvice,a  SUMAL,  a proiectului  de OUG  privind  ariile  protejate,   a modului  de valorificare  a masei  lemnoase, nu  poate  decât  să  adâncească  această  criză.

   Toate acestea  sunt  introduse  nu  prin Codul  Silvic, ci  prin legislație  subsecventă.    Toate  acestea  merg înainte, dacă nu  vom avea  o schimbare  de viziune  în  sector.

   Noua  Strategie  Forestieră  Națională  este în vigoare , aprobată  prin HG, din octombrie  anul  trecut, iar Ministerul  a mers  înainte  cu  proiectele sale, fără  nici  o  schimbare.  Nici  o  schimbare  de  3  ani  de zile  pe  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice.

  Schimbarea  de viziune  trebuie  să  se producă  la  Minister.