Plafonarea generalizată a prețului de retail al lemnului de foc la 500 lei/mc

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
977
  • text size

  În  preambulul ședinței  de  Guvern  de ieri,  Primul  Ministru Nicolae  Ciucă  a  cerut ca  până  la  sfărșitul lunii,  adică în următoarea ședință   de  Guvern,  să  fie  prezentată  propunerea   de act  normativ  de  sprijin  pentru populația care  se încălzește  cu  lemn  de  foc.

  De  asemenea, luni  a  fost  comunicată     o  decizie  a    coaliției  de  plafonare  a prețurilor  lemnului  de foc  și  de interzicere  a  exporturilor, inclusiv livrărilor  intracomunitare,   de  lemn  de  foc și produse  derivate  din lemn penru  încălzire.

 Cred  că  promovarea  unui  act  normativ care să intervină  pe  piața  lemnului  de foc/  bricheți/ peleți   se  va întâmpla  foarte  repede.

  O  primă  abordare,  de  acordare  a unei  compensări  de 150  lei/mc , în  limita  a  5  mc, pentru  cei care  se încălzesc  cu  lemne  de  foc,  a  fost  abandonată. Birocrația  ar  fi  fost  uriașă și  mare  parte  din lemnul  de  foc  se  vinde la  prețuri   mici -  cel  de la  Romsilva, UAT-uri, composesorate -  pentru  acest lemn nu  ar  fi  fost justificată  acordarea  compensării. Iar  60-70 %  din  lemnul  de  foc a  fost  pus  deja  în  piață.

  Presa  a  vorbit "pe surse" despre  o    decizie  de plafonare a  prețului  lemnului  de foc  la  500  lei/mc.  Inițial  pentru  lemnul  vândut  de  Romsilva, apoi  despre  o  plafonare  generalizată  a prețului  de retail  al lemnului  de  foc la 500  lei/mc.  Modelul  a  fost  cel  de pe  piața  gazului:  o plafonare  generalizată,  de care să  beneficieze  toată  populația, nu doar  grupurile  vulnerabile. 

 Deși  pare  o   propunere absurdă, cred  că  o  analiză  de impact minimală  a  unei  astfel  de plafonări  generalizate  a prețului  de retail  al lemnului  de foc la  500  lei/mc  trebuie  făcută,  pentru  că pare  să  fie  unica soluție  analizată  în  coaliția  de  guvernare.

  În primul  rând, pentru  lemnul   de foc  vândut  de  RNP-  Romsilva, UAT-uri,  composesorate- nu  ar avea  nici  un impact.  Cu  toții  livrează  lemnul  de  foc  sub plafonul  de  500  lei/mc.

  Deci  plafonul  ar  rămâne  să  fie  aplicat  pentru  lemnul  exploatat    de către  operatoriii  economici  de  exploatare, resursă  achiziționată  prin licitație,  la  prețuri  mari.    Prețul  de 500  lei/mc  este  acum  prețul  lemnului  de foc în  rampa  primară, la drum  auto, în  cvasitotalitatea  regiunilor  din  țară,  după  adăugarea  cheltuielilor  de  exploatare  la  prețul  de  achiziție  pe  picior.   Dar nu  se poate generaliza  acest  preț  de retail  în toată țara, pentru  a  fi livrat  în zonele    cu  deficit  de lemn  de  foc,este nevoie  de transport,  tranzitul  printr-un depozit  de lemn  de foc  și  distribuția locală  de retail.  Evident, dacă  lubenițele  sunt  80  de  bani  la  Dăbuleni,  nu poți  să  plafonezi  prețul  de  vînzare  al lubenițelor  în toată țara  la  80  de  bani.  Cam  asta  ar face  Guvernul  dacă  ar plafona  prețul  lemnului  de  foc  la  500  lei/mc  , preț  de retail  la populație  în toată  țara.

  Și  evident,  nu  este  același  lucru  lemn  de foc  de stejar,  de rășinoase  sau  de  plop,  lemn  rotund,  despicat  în steri  sau  paletizat !  Sunt  sortimente  diferite,  cu   valoare  de întrebuințare  și  costuri de  producție diferite.

  Merită  analizat  impactul  si  asupra  agenților  economici  de  exploatare.  Cei  care  au  achiziționat  la  prețuri mari, și  nu  se pot  încadra  în plafon,  ar  trebui să rezilieze  partizile.  Cu  efectul    pierderii garanțiilor  de participare   și interdicția  de  participare  la licitații  timp  de  de  3 luni. Masa  lemnoasă pe picior  ar trebui oferită  din nou la licitații.  S-ar pierde  mult  timp.  Ar fi  un haos  și blocaje.

  Dar  cel  mai  grav  ar  fi  că lemnul nu  ar  mai ajunge  în zonele  cu  deficit  de resursă  de lemn  de foc.  Totdeauna  a  existat un ecart  de preț- dat de  costurile  de transport,  depozitare, distribuție  între  prețurile  din zona  de munte  și cea  de câmpie.  Plafonarea  ar  distruge  tot  lanțul  de distribuție.  Sau  mare  parte  din acest lanț  valoric  ar  lucra  cu bani  la negru !  O  distrugere  a eforturilor  de mulți  ani  pentru  legalizarea  comerțului  cu  lemn   de foc.

  Deloc  de neglijat,  este reducerea  drastică  a numărului transportatorilor  de lemn  de  foc, obligați  să  se  înregistreze  ca profesioniști în  SUMAL  și  apoi, prin legislația  pe transporturi, să lucreze în cadrul unor  firme înregistrate ca  profesioniști  în transporturi, cu  manager de  flotă !  

  Nu  cred  că măsuri  de plafonare  a prețurilor la lemn  de foc  sunt  necesare.  Un ajutor  de  maxim  150-200  lei/mc, în limita  a  5  mc,  pentru  diferența  de preț   de  achiziție  peste  plafonul  de 500  lei/mc, ar  fi justificat  social. Dar  decontarea  ar  fi  dificilă,  cu  costuri  administrative  mari.  

  Dar evident,  soluția nu  este  plafonarea  prețurilor.  Soluția  este  să  se  discute  o balanță  reală  a lemnului în  România.  Consumul  de lemn de  foc  este  estimat, pentru  cele  3.5  milioane gospodării  care se încălzesc  cu  lemn  de foc, la  minim  14  milioane tone.  Industria  lemnului  are  un necesar minim de 12  milioane  mc.  În piață  este  nevoie  deci  de un  minim 24-25  milioane  mc  de lemn, considerând  deșeurile  din prelucrarea  lemnului utilizate  pentru  încălzire.

  Așa  cum  am  arătat  în analize  anterioare, posibilitatea legală, astăzi, a  pădurilor  României  este  de minim 25-26 milioane de mc.

Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane mc. De ce recoltăm atât de puțin lemn legal în România?

De  ce  nu  recoltăm  această  posibilitate?  Din cauza  unor  blocaje  administrative  artificiale, așa  cum am  arătat  în analize  anterioare:  evaluarea de mediu  a  amenajamentelor  silvice, lipsa  normelor  diferențiate  pentru  punerea  în  piață  a lemnului  pentru  consumul propriu  al  micilor  proprietari, blocarea  resursei  rezervate  pentru  exploatarea  în regie  de către  RNP-  Romsilva.

  Așa  cum am  arătat într-o analiză  anterioară,  soluția  pentru  a  satisface  necearul  de lemn  de foc  și de resursă  pentru  industrie nu  este  plafonarea  prețurilor,  ci  eliminarea  blocajelor  care  au creat  acest  deficit  artificial  de  resursă  pe  piața  lemnului:

  • Romsilva  poate  oferi și mâine  în piață ,  ca  lemn  pe picior, volumul  pe care  nu a  reușit  să îl  exploateze  în prestație.
  • Ministerul  poate  simplifica  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice.  Sunt  atât  de multe  modele  care funcționează  în țările  vestice.  De  2  ani  de zile  nu  se face  nimic.
  • cu  marcările la  persoane  fizice  este  mai  greu.  Este  nevoie  de proceduri  diferențiate  pentru  consumul  propriu  al  proprietarilor, așa  cum prevede  Codul Silvic.  Este o  problemă creată  de  SUMAL 2.0.

  Deși pare  absurdă,  propunerea  de  plafonare la 500  lei/mc  al  prețului  de retail  al  lemnului  de foc  este practic  soluția  aflată  în analiză la  Guvern.  Practic  unica.  În evaluarea  mea,  ar produce  haos  în  sectorul  de exploatare  și  o  penurie  acută  de lemn  de foc în zonele  de  câmpie,  cu deficit  de  resursă.

  Este nevoie  de analiză  de impact  înainte  de  a  se promova  o  reglementare.  Și  de  consultări.

  Pentru  a avea măsuri  aplicabile.

  

 

 

  

  

 

Postează un comentariu