Piața  lemnului  din  România  continuă  să  aibă  variații  excesive  și  imprevizibile,  determinate  de  modificări  de  legislație  și  decizii  administrative,  între  acestea  din urmă  dinamica  internă  a  RNP-Romsilva  având  un rol decisiv.

   Anul  trecut  a  avut  între  temele  mari  reforma RNP-  Romsilva,  după  un  an  2024  cu  rezultate  financiare  foarte  slabe  pentru  regie, an  în care 24  de  direcții  silvice  au  raportat  pierderi,  iar criteriul  financiar  a  devenit  reper  principal  pentru  reformă, direcțiile  silvice  cu  pierderi fiind  amenințate  cu desființarea.

Reorganizarea RNP- Romsilva: "s-a muncit  mult  ca să  ajungem în situația  asta."

   Cum  s-a  ajuns  la  rezultatele  financiare  foarte  slabe  ale  regiei  in 2024?

   Să ne  reamintim toamna  anului  2022,  cu  prețuri  speculative  la  lemnul  de foc  care  au ajuns  la  7-900  lei  mc,  cu  prețuri  la  lemnul  pe picior  de  rășinoase  de  550-600  lei/mc  iar  la  buștean  de  peste  1000  lei/mc !  RNP-Romsilva,  în condițiile  în care  își  realizase  bugetul,  a  refuzat  să  ofere  pe  piață  volume  suplimentare.

    La  licitația  principală  pentru  producția  anului  2023,  volumul  oferit  a  fost  de  doar  2.5  milioane  mc, iar  prețul  mediu  de  adjudecare  a  fost  de  410  lei.   Anul  2023  a  fost  anul  contracției  producției  industriei  lemnului  cu  25  %,  pe fondul  resursei  extrem  de  scumpe  și  insuficientă.  RNP-Romsilva  a forțat  punerea  pe piață  a 50  %  din resursă  sub formă  fasonată. În  toamna  anului  2023,  piața  lemnului  era  deja  în  picaj. Pierderi  uriașe  au  rezultat în  sectorul  de  exploatare,  tot  câștigul  anului  2022.  Pierderi  financiare  uriașe și   pentru  industria  lemnului. Dar  încă  un an  suficient  de  bun  pentru  RNP-  Romsilva.

Rezultate financiare dezastruoase în 2023 pentru industria lemnului. Mergem înainte tot așa?

   Anul  2024  a  fost  anul în care  RNP-Romsilva  a apăsat în  continuare pedala  punerii  pe  piață  a  50%  din volum  sub formă  fasonată.   Piața  lemnului  pe  picior  a  fost  restrânsă  artificial,  cu  prețurile  rămânând  artificial  prea  sus față  de  piață.  A  fost  anul  în care  prețurile  de  vânzare  a lemnului  fasonat  de  către  RNP-Romsilva  au  devenit  mult  mai  atractive  comparativ  cu  prețurile rezultate  din  cumpărarea  de  lemn  pe  picior  și  exploatare, cu prețuri  mici la  lemn fasonat sub  presiunea  stocurilor  nevândute  datorită  foartei  slabe  organizări, sortări,  licitației  fragmentate  pe loturi  mici  la drum auto  forestier. RNP-Romsilva  a  reușit să  prăbușească  inclusiv  piața  lemnului  de  foc  la  prețuri  neverosimil  de mici.  Pierderi  mari pentru  sectorul  de  exploatare.  Pierderi  pentru industria  lemnului.

2024: Cine a prăbușit piața lemnului de foc?

  Anul  2025 a  adus  tema  desființării  direcțiilor  cu  rezultate  financiare  negative. Multe  direcții  silvice  au  început  să  se agite.  Au  descoperit  că  au  rezerve  mari  din posibilitate, neexploatate, ca rezultat  al  recoltării  sub  posibilitate  mulți  ani  și  a perioadei  în care  amenajamentele au  fost  blocate in procedura  de  evaluare  de  mediu. Volumul  pus  în valoare  a  crescut  la  130  %  față  de  program în  primele  9 luni  ale anului  2025.  RNP-Romsilva  nu  a  mai  ținut  cont  de  ținta de  punere  pe  piață  de  50  %  sub formă  de  lemn fasonat.    Vânzarea  lemnului  pe  picior  a  atins  62%  din total,  la  9  luni!

   Conform  Raportului  RNP  de  îndeplinire  a indicatorilor  la  9  luni, " În primele 9 luni ale anului 2025 a fost oferit la licitațiile/negocierile de masă lemnoasă pe picior un volum cumulat de 7.229 mii mc și s-a adjudecat un volum total de 5.731 mii mc (79%). Prețul mediu de adjudecare obținut la nivelul regiei este de 230,40 lei/mc față de un preț mediu de pornire al masei
lemnoase oferite de 187,89 lei/mc. Creșterea procentuală medie a prețului de adjudecare față de prețul de pornire este de 23%."

   Anul  2025  marchează  o revenire  la  punerea  masei  lemnoase  pe piață  de  către  RNP-  Romsilva  preponderent  ca  lemn  pe  picior,  cu  o ofertă  mare  de  lemn  pe  picior,  cu prețuri  medii  de  adjudecare  echilibrate.  Dacă  pe ansamblu  piața  a  părut  că  se  echilibrează,  oferta  pentru  industrie  a  rămas prea  mică.  Presiunea  pe prețuri  s-a  simțit  excesiv  la  rășinoase  în  a  doua  parte  a  anului, cu  prețul bușteanului  fasonat   în creștere  la  vârfuri  de  peste  600 lei /mc  în  Suceava.    Deși  pe total oferta  a  fost  mare,  ponderea  mare  a  lemnului  din  produse  accidentale (peste  30  %)  a  făcut  să  fie  în piață  foarte  mult  lemn  depreciat,  inutilizabil  pentru  industrie.  Stocurile  de  lemn  de  foc  și  de  deșeuri  s-au  acumulat  în toamna  anului  2025 .  

  Rezultatele  virării  către  lemn  pe  picior? Romsilva estimează pentru 2025 o creștere a profitului brut la 150 de milioane lei,față  de  41 milioane lei realizat în anul 2024. Veniturile totale sunt estimate la 3,5 miliarde lei, iar cifra de afaceri de aproximativ 3 miliarde lei, valori similare cu cele prevăzute în bugetul anual.

   La  conferința  de  final  de an  2025,  Directorul  General  al  RNP  Romsilva  a precizat: În ceea ce priveşte vânzarea masei lemnoase, în primele 11 luni ale acestui an, regia a furnizat către agenţii economici aproape 7 milioane mc de lemn. "Am asigurat astfel continuitatea nivelului către piaţă şi către agenţii economici. Din totalul volumului, 1,62 milioane mc au fost valorificaţi ca lemn fasonat, iar 5,3 milioane mc a fost lemn pe picior. Din volumul valorificat pe picior a existat o creştere de peste 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reflectând o dinamică mai bună a cererii, în timp ce preţul pentru adjudecare a fost puţin mai mic, undeva cu 7%, faţă de anul trecut".

    În  acest  context,  al  unor  prețuri  în creștere  pentru  bușteanul  pentru  industrie  și  a unei  piețe  saturate  pentru  lemnul  de  foc,  s-au  ținut  licitațiile  principale  pentru  producția  anului  2026.  Rezultatele  licitației  principale  se regăsesc în tabelul  de  mai  jos.

Comentarii:

-volumul  de  lemn  oferit,  de  3,3  milioane  mc, este  cu  aproape  1  milion  de  mc  mai  mare  decât  la licitatia  principală  pentru  anul  2025.  Pretul  mediu  de  adjudecare:  288  lei/mc  pentru  producția  anului  2026, față  de  278  lei/mc  pentru  producția  anului  2025.  Prețuri  medii  foarte  bune,  în condițiile  în care  oferta  pentru  2026 a  inclus  și  foarte  multe  produse  accidentale  și  rărituri  !

-RNP-Romsilva nu  mai  respectă  prevederea  din Codul  Silvic privind  punerea pe  piață  a  50  % din resursă  sub formă  fasonată.  Este  de  așteptat  ca  și  în 2026  oferta  de  lemn  pe  picior  a  RNP-Romsilva  să  fie  foarte  mare,  cel  puțin la  fel  de mare  ca anul  trecut, de  peste  7  milioane mc.

-între direcțiile  cu  cele  mai  mici  procente  de  adjudecare:  Giurgiu  (  2  %), Constanta (8 %), Infov (11),Iași  (16  %).

-între  direcțiile  importante,  cu  procente  mici  de  adjudecare:  Caraș Severin  (27%), Mehedinti  (19%),  Vâlcea (33%), Gorj  (36  %).  

-cele  mai  mari  procente  de  adjudecare:  Suceava,  Neamț,  Mureș,  Bacău.

-de  remarcat  prețul  mediu  foarte  mic  de  adjudecare  in Caraș  Severin-203  lei/mc.  În  anul  2025  oferta  foarte  mare,  cu  adjudecare  practic  la  prețurile  de  pornire  la licitație,  a  doborât  regional  piața lemnului.

-fenomenul  Suceava  al  prețurilor  foarte  mari  persistă, cu influență  regională.  La  produsele  principale, prețurile  de  adjudecare  au  atins  și  depășit  frecvent  500  lei/mc.  Lipsa  de  corelație  între  prețurile  lemnului  pe  picior (450-500  lei/mc), prețul  bușteanului  (600-650  lei/mc)  si  prețul  cherestelei în  depozite  în  București  (850-950  lei/mc)  este  evidentă.

 

  În  urma  licitațiilor  principale,  se  conturează ca  tendințe:

Pe  segmentul  bușteanului  de  rășinoase: 

-disponibilitate  insuficientă  a  resursei  pentru  industrie.  Presiune  pe  prețuri.

Pe  segmentul  bușteanului  de  fag:

-Bacău, Neamț,  Maramureș-  resursă  insuficiență.  Prețuri  mari.

-Caras  Severin-  Mehedinți-  Gorj-  Vâlcea-  Arges-  deficit  de capacitate  de  exploatare.  Aprovizionare deficitară  a  industriei.

Pe  segmentul lemnului  pentru  plăci:

-disponibilitate  limitată  și prețuri mari  în nordul Moldovei-  Suceava, Neamț, Bacău.

-aprovizionare bună,  excedent  în  zona  de  sud.

-de  remarcat  prețurile  mici  în toate  județele  cu  resursă  de plop. Lipsă  de  valorificare  a sortimentelor inferioare.

Pe  segmentul  lemnului  de  foc:

-ofertă  excedentară.  Presiune pe  prețuri,  din județele  cu  ofertă  neadjudecată.

 

Concluzii:

-descentralizarea  managementului  la  RNP-  Romsilva,cu contracte  de mandat  la  nivel  de  director  de  direcție  silvică  și  de  sef  de  ocol  silvic  poate  aduce  un plus  de flexibilitate  și presiune  pe rezultate,  cu  o mai  bună  bună  valorificare  a  resursei  de  lemn.

-ponderea  valorificării masei lemnoase ca  lemn  pe  picior va  crește în 2026. Direcția  noului  regulament  de  valorificare  este incertă.

-cel  puțin  în 2026  este  de așteptat ca  pe segmentul  foioaselor  să intre  în  piață  volume  suplimentare  din arborii  afectați  de uscare.  Ponderea  produselor  accidentale  se  poate  apropia  de  40  %  din total  volum recoltat.

-anii  2023-2025  au afectat  capacitatea  de  producție  și  au  condus  la  decapitalizarea  sectorului  de  exploatare  și  industria  lemnului  din  România.

-evoluțiile  interne din  RNP-  Romsilva ,  cu  presiune  pentru  rezultate  financiare,  sunt  contrare  rolului  de  regulator  al  pieții  lemnului  pe  care  ar  trebui  să îl îndeplinească  regia.

-cât  de  în  contratimp  este  RNP-Romsilva:  în  Finlanda, în  anul 2022, cu cererea  la  vârf,  a fost  pus în  piață un volum  de  aproape  100  milioane  mc,  iar  în  2025 s-a  ajuns  la  doar  60  milioane  mc.  În  România,  RNP-Romsilva  a jucat  în  piață  exact  invers,  amplificând  dezechilibrele.

-diferențele mari  de prețuri  la nivel  regional și  piața  bună  pentru  lemn  de  foc  paletizat   crează  oportunități.

-iarna  2025-2026  mai  apropiată  de  normal   a  adus  un plus  de cerere  în  piață.

-trendul  de  declin  al  cererii  de lemn  de  foc  impune găsirea  de  alternative  pentru valorificarea  resursei:  centrale  pentru  încălzire  districtuală  pe  biomasă, peleți,  export  de lemn  de  foc  paletizat.

-conjunctura  internă  pentru  industria  lemnului  din România  rămâne  dificilă.

    Este  nevoie  de  o  strategie  pădure-industrii  bazate  pe  lemn care  să dea  direcție  și stabilitate  sectorului.