Într-un  caz  devenit  notoriu,  un  camion  și  încărcătură de  materiale  lemnoase aferentă   au  fost  reținute  în vederea  confiscării în urma unei  sesizării a unui  "activist  de mediu"  pentru că  o  fotografie  din cele  4  încărcate  în  SUMAL era neclară.  Organele  de  control  au  considerat  că întreaga  încărcătură  și-a  pierdut  proveniența  pentru  că  fotografia  era  neclară,  lemnul  fiind  fără  proveniență  și  peste  10 mc  se  impunea  și  confiscarea  camionului.  Asta  deși  cubajul  materialului  lemnos  nu  a  constatat  diferențe  între  volumul  din  aviz  și  încărcătură,  iar traseul  GPS  înregistrat  în  SUMAL nu  lăsa  nici  un dubiu  asupra  provenienței  legale.  Organele  de control  au  considerat  o  prezumție  legală  de pierdere  a provenienței,  deși în mod  evident  materialele  lemnoase  aveau  proveniență  legală.  

    Verificarea  fotografiilor -  lipsa  lor  de claritate  sau  inadecvarea  acestora -  a devenit   un  instrument  de  hărțuire  a operatorilor economici  de  către  activiștii  de  mediu  pentru  o lungă  perioadă  de  timp. 

    Ministerul  a  dus  la  alt  nivel  prezumția de  pierdere  a  provenienței  legale pentru  fotografii  neclare, fără  a  dovedi  în vreun fel  lipsa  provenienței legale,  prin proiectul  pilot  de  verificare  în  luna  aprilie  2024 ,  retroactiv,  a  fotografiilor  din  luna  noiembrie  2023-  1.6  milioane  fotografii  pentru  400 000  de  avize  înregistrate  în  SUMAL, cu  rezultate  anunțate în aplicarea de  amenzi în valoare de 3,84 milioane lei și   confiscarea a 1.038 mc lemn în valoare de 281.000 lei.

   Sunt  multe  alte  tipuri  de  utilizări  neconforme  a  SUMAL -  sau  interpretări  forțate - care  conduc  la  prezumții  de  pierdere  a provenienței  legale:

• greșeli  evidente  de  completare  a  avizului-  la  volum,  la numărul  mașinii, la  specii, etc.
• faptul  că  șoferul uită  să  dea "Start  transport",  deși avizul  este  emis  în  SUMAL  și  s-a descărcat  din gestiune.
• diferențe  între  stocul   scriptic  de la  reprimirea  unui  parchet  și  stocul  faptic  găsit  în timpul controlului, cu  considerarea  rezultatului  exploatării  fără nici  o toleranță  față  de  volumul prevăzut  în  APV.
• neconcordanța  locului  de descărcare  cu  cel  trecut  în  aviz.
• depăsirea  volumului  de  20  mc  pentru  neprofesioniști.
• etc.

    O  cazuistică  specială  este dată  de  forțarea în  SUMAL  a preluării avizelor  de  transport  în  note  de intrare - recepție,  deși  legislația  financiar- contabilă  prevede  obligativitatea  notelor  de  intrare-receptie  și  constatare  de  diferențe.  În  SUMAL  nu  există  diferențe,  atât  plusurile  cât  și minusurile  se  confiscă,  fiind  prezumate  fără  proveniență. Preluarea  automată  a avizelor în recepții  conduce  la  înregistrarea  în  SUMAL  a  unor  evidențe  considerate  gestionare , paralele  situației  gestionare  reale,  ținute  de  companii  pe  baza  recepțiilor.

    Multe  absurdități.

    Cele  mai  multe  dntre  aceste confiscări/  amenzi  sunt  desființate  de  către  instanțele  de judecată  după  ani  și ani  de procese,  cu  afectarea  gravă  în  acest  răstimp  a activității  companiilor.

   Un caz recent,  cu  valoare  de  jurisprudență, merită  subliniat  prin claritatea  acestuia  și  a  motivării  deciziei  de  către  instanța  de  judecată.  După  9  ani  de  procese, instanța  de  judecată  a  revocat măsura confiscării unui volum de 39 000 mc înregistrat în SUMAL cu documente legale de intrare-ieșire, dar raportat cu o întârziere de 6 zile în luna decembrie 2014,  de  către  compania  Frasinul  din Bistrița  Năsăud.

    Decizia  instanței  -  bazată  pe  prevederile  art.  328  din Codul  de procedură  civilă- ar trebui  să modifice întreaga practică  a  organelor  de  control: organele de control nu trebuie să confiște lemn cu proveniență legală certă, în baza unei prezumții legale de lipsă a provenienței: Codul de procedură civilă, art 328, stipulează că prezumția trebuie dovedită !

   Această  cazuistică  sintetică subliniază  specificul  românesc  în  contextul  intrării  în vigoare  a  Regulamentului  european  EUDR.  Practic  Regulamentul   EUDR este în vigoare,  de la  1  ianuarie  intră  în  vigoare  și  obligațiile  de  raportare.

   Specificul  romănesc:

• existența  sistemului  SUMAL,  un sistem  complex  de  trasabilitate  a lemnului  de  la  pădure -  depozite-prelucrare  primară, dar  care  cuprinde  nu  doar  trasabilitate,  ci  și  o latură  gestionară- care  în  EUDR  este  atributul  exclusiv  al operatorilor  economici. Sistemul  SUMAL  a  fost creat în 2008  ca sistem  informațional,  care  să genereze  analize de  risc,  nu  ca  un sistem  de  gestiune  APV- măsurători lemn  pentru  aviz  transport-  aviz  transformat în recepții-  gestiune  depozite !
• introducerea  de  către  legislația   silvică a  unui  sistem complex  de  sancțiuni care  introduc prezumții  legale  de  pierderea  provenienței  fără  respectarea  de  către  organele  de control  a  obligației  de  a dovedi  lipsa  provenienței,  ba  chiar  cu ignorarea probei  contrare,  respectiv  dovezile   provenienței legale !
• "transparența "  introdusă  de   extensia  SUMAL  prin  Inspectorul  Pădurii-  care face posibilă  hărțuirea  extremă  a  operatorilor  economici  de  către "activiști  de mediu"- care  speculează  adesea  tocmai  aceste  prezumții  legale  de pierdere a  provenienței, nedovedite.
• sistemul foarte  complicat  din  România  -  de  acte de  reglementare  paralele  prin  amenajamentele silvice-  planurile  de  management  ale   ariilor  protejate  -  evaluare  de  mediu,  care  a introdus   prezumții  de  degradare  a pădurilor  în practica silvică  desfășurată pe  baza  amenajamentelor  silvice.  A se  vedea  nesfârșitele  discuții  privind  degradarea  pădurilor   primare  și  seculare din  România.
• riscul  de  țară în evaluarea  EUDR-  despre  care  putem  spera  să  fie  standard  și  nu  ridicat - ceea  ce  obligă  operatorii  economici la  proceduri  due-dilgence  proprii  extinse.

  

    De  aici  rezultă  și  ceea  ce  trebuie  făcut  repede,  pentru  ca  intrarea  în  vigoare  a  EUDR  să nu  creezeun mediu  economic  sufocant  și  cu  riscuri  insurmontabile  pentru  operatorii  economici  din  sector  pe  întreg  lanțul  de prelucrare  până în industria  mobilei  și  comercianț,  cu  afectarea  exporturilor.  

   Urgențe:

• asimilarea  de  către  organele  de  control  a  obligativității de  a  demonstra  lipsa  provenienței  legale,  de  a nu  mai  face  confiscări  pe  baza  unor  prezumții  legale de  vinovăție nedovedite,  obligație  expresă instituită prin Codul  de procedură  civilă,  art.  328.
• considerarea  SUMAL  ca  sistem informațional de  trasabilitate, nu  ca sistem  gestionar.  SUMAL  trebuie  să certifice  proveniența  legală,  faptul  că  lemnul  provine  din limitele   legal  autorizate  ale  parchetului,  nu  să  țină  gestiuni în fabrici  de cherestea ! 
• urmărirea  camioanelor  cu  lemne,  urmărirea  activității  unor  operatori  economici constituie  fapte  de  hărțuire  sancționate  de  Codul  Penal. Obiectivul  Inspectorului Pădurilor  a  fost  de posibilitate  de  verificare  ocazională de  către cetățeni  a  legalității  unor  transporturi  de lemn,  nu  de  a  crea  instrumente  de hărțuire  a  operatorilor  economici prin  urmărirea acestora  de  către  activiști  de  mediu  care  se  substituie  organelor  de  control.
• simplificarea  sistemului  de  reglementare  amenajamente  silvice-  planuri  de management  ale  ariilor  protejate-  evaluare  de  mediu.
• eliminarea  prevederilor  legale care conduc  la  o  explozie  artificială  a dosarelor  de  infracționalitate  în domeniul  silvic,  dosare  fără  nici o  finalitate, dosare  ce  crează o  imagine  deformată legată de  amploarea fenomenului  tăierilor ilegale și  de  lipsă  de  voință  a  statului  român  în combaterea  fenomenului  tăierilor  ilegale.

    Pe  latura  practică  de  implementare  a  EUDR- care  obligă  operatorii  economici  la  declarații  de  proveniență până  la locul  de recoltare  a lemnului, este  necesar  ca  sistemul  SUMAL  să  fie dezvoltat   ca sistem  suport pentru implementarea  EUDR.  În acest  sens  este nevoie  ca:

-sistemul  SUMAL  să furnizeze  coordonatele  parchetului  sau  ale  perimetrului  parchetului,  în format  electronic  standardizat, împreună  cu  o  declarație  de  due  diligence  la  prima  punere  pe  piață în  format  EUDR, declarații care  să poată  fi  ulterior  agregate  pe  lanțul  de  aprovizionare.

   Foarte  important:  Ministerul  Mediului,  Apelor  și  Pădurilor  trebuie  să  își  asume  public  și  în relația  cu  Comisia  Europeană  rolul  de  informare  corectă, pe  bază  de  dovezi, privind  starea  pădurilor  din România. Ceea  ce face  acum Ministerul -  prin  confiscări  extinse  pe  baza  unor  prezumții  legale  de pierdere  a  provenienței  și  o  explozie  artificială  de  dosare  penale  în domeniul  silvic -  nu  ajută  deloc  în acest  sens.

  Este  momentul ca  sectorul  să  se  unească  pentru  a  depăși  criza  artificială  în care  a  fost  aruncat. Dezbaterea  pe  Codul  Silvic  ,  pe  implementarea  EUDR,  pe  dezvoltarea  SUMAL  3.0  reprezintă  oportunități.