- soluționarea problemei create de oug-134-2002 - oug care a introdus plafonarea prețurilor la lemnul de foc, peleți și bricheți.
- evoluția producției în industria lemnului.
- politici europene cu impact pentru România.
- tranziția la lemn fasonat și volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva.
- soluția de fond: asigurarea necesarului de resursă în piață!
Între timp, indicii producției industriale ne arată ceea ce percepem cu toții: o scădere a activității în industria lemnului și industria mobilei. Scăderea este mai pronunțată în industria lemnului.
INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE - |
|
||
- serie ajustata sezonier- |
|
||
|
|||
Activităţi (diviziuni) |
August 2022 |
Perioada 1.I - 31.VIII 2022/ |
|
fata de: |
Perioada 1.I - 31.VIII 2021 |
||
|
Iulie 2022 |
August 2021 |
|
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite |
99.0 |
81.4 |
88.6 |
Fabricarea de mobilă |
98.0 |
88.2 |
95.0 |
Cu o scădere la 81.4 în august 2022 față nivelul activității în august 2021, reducerea de activitate din industria lemnului este uriașă.
Iar de la 1 septembrie s-au modificat regulile de sprijin pe piața energiei:
- IMM-urile beneficiază de preț plafonat la 1 leu/KWh doar pentru 85 % din consum, diferența fiind la prețul pieței libere, ceea ce se traduce într-o creștere reală de preț de minim 20-40 %.
- întreprinderile mari, cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro, care înseamnă în industria de prelucrare a lemnului și în industria mobilei peste 60 % din cifra totală de afaceri, cumpără energia de pe piața liberă, ceea ce înseamnă o dublare a costurilor cu energia electrică de la 1 septembrie.
Foarte probabil, începând cu luna septembrie, scăderile evidențiate de indicii producției industriale vor fi și mai mari.
O știre despre politicile energetice din Germania era prezentată pe larg zilele acestea în presa economică:
"Germania plafonează prețurile la energie electrică invers față de cum a făcut-o România: industria e ajutată mai mult decât populația.
Pentru consumatorii industriali, prețul energiei electrice va fi limitat la 13 eurocenți pe kilowatt-oră (kWh) aplicat pentru 70% din consumul anului precedent, potrivit documentului.
Pentru gospodării, prețurile vor fi limitate la 40 de eurocenți pe kWh pentru 80% din consumul de bază.
Diferența dintre prețul de piață de plătit și plafon, ar urma să fie compensată direct către furnizori, în factură."
Efectul acestor politici: în România avem creșteri uriașe ale preturilor producției industriale datorită scumpirii inputurilor, prețuri care se transferă în inflație foarte ridicată , scăderi de competitivitate a industriei și scăderi ale producției industriale. Concomitent, avem o stabilitate artificială a cursului de schimb care ieftinește importurile și afectează competitivitatea exporturilor, cu explozia deficitului balanței comerciale. Deși pare că populația este protejată, inflația afectează dramatic puterea de cumpărare. Germania pare că merge pe o cale opusă, de protejare a competitivității industriei !
Politici europene cu impact în România.
Parlamentul UE a votat recent numeroase inițiative care vor avea un impact semnificativ asupra
industriei lemnului în anii următori:
- Strategia forestieră europeană
- Revizuirea directivei RED II - cu redefinirea energiei regenerabile din biomasă.
- Regulamentul Deforestation free
Impactul direct pe resursa de lemn disponibilă va avea preluarea în strategia forestieră a obiectivului de a avea 10 % din suprafață fiecărei țări în arii protejate cu protecție integrală, Ministerul Mediului deja demarând un studiu pentru identificarea suprafețelorîn acest sens. Discuția privind protecția integrală a pădurilor primare și seculare este încă deschisă, nu există încă o definiție agreată, dar impactul asupra României poate fi imens.
Cu impact imediat sunt însă evoluțiile legate de procedura de infringement pe păduri, unde se pare că răbdarea Comisiei Europene în special pe subiectul lipsei de evoluții pozitive pe subiectul aplicării amenajamentelor silvice fără evaluare de mediu se pare că nu mai există. Ordinele 1945, 1946 si 1947 au fost suspendate în instanță, problema de fond a rămas nerezolvată.
O evaluare a situației, practic neschimbată din 2021:
Problema nu este că se parcurge o procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, problema este că procedura este atât de greoaie și nepractică încât blochează aplicarea amenajamentelor silvice pentru perioade foarte mari de timp, în fapt fără a schimba nimic în amenajamente care sunt elaborate conform normelor tehnice !
Lipsa de evoluție pe subiectul infringementului și interminabilele discuții despre tăieri ilegale ar putea conduce la încadrarea României la risc ridicat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale conform Regulamentului Deforestation Free, ceea ce ar putea conduce la un nou val de suprareglementare și proceduri de certificare pentru comerțul internațional - piedici suplimentare pentru exportatori.
Tranziția la lemn fasonat.
Cota de tăiere stabilită de către RNP- Romsilva la 10 milioane mc, cu 50 % lemn fasonat și 50 % lemn pe picior, va însemna un volum mic oferit la licitațiile principale pentru producția anului 2023. În plus, ținta de 50 % lemn fasonat va exista din 2023 și pentru masa lemnoasă din pădurile UAT-urilor.
În mod evident, așa cum a fost pus lemnul fasonat în piață în 2022, vom asista la un blocaj major.
Este nevoie de o regândire a regulamentului de valorificare, cu o reașezare astfel încât livrările să fie făcute din depozite, loturi mari, contracte bilaterale pe loturi previzionate, sortimente standardizate.
În mod practic, schimbările vor fi propuse abia prin modificarea Codului Silvic, prevăzută în PNRR cu termen 30 iunie 2023. Un termen foarte scurt.
Este un tăvălug de schimbări, cele mai multe cu potențial de a afecta negativ activitatea din sector.
Iar capacitatea de decizie, de reacție și de implementare a sistemului administrativ este foarte redusă, așa cum arată blocajul indus de ordonanța privind plafonarea prețului lemnului de foc.
Perioada care urmează și anul 2023 vor fi probail cele mai dificile perioade pentru sectorul forestier și industria lemnului.
Soluția de fond: asigurarea necesarului de resursă în piață!
Posibilitatea actuală a pădurilor României, din pădurile pentru care există amenajamente silvice, este de 22 milioane mc, la care se adaugă alte 3-4 milioane mc din pădurile pentru care nu există obligativitatea elaborării de amenajamente silvice.
Deci o posibilitate anuală de recoltă de minim 25-26 milioane mc. De asemenea, există o mare flexibilitate, în special la RNP- Romsilva, de a pune volum suplimentar în piață, dată de rezerva neexploatată conform amenajamentelor silvice. RNP- Romsilva ar putea prelua un rol de regulator al pieței, pentru a regla oferta în raport cu cererea.
Deocamdată lucrurile evoluează în virtutea inerției, ceea ce nu este bine.
Este nevoie de decizii. Acum.