Se apropie licitațiile principale.Grad mare de incertitudine privind evoluțiile pe piața lemnului

Sursa:
Fordaq
Vizualizări:
2322
  • text size
  Piața  lemnului  rămâne  foarte  tensionată și  un un grad foarte  mare  de incertitudine  privind  evoluțiile din anul  2023.  Vom trece  în revistă  câțiva  factori  de  influență  majori:
  • soluționarea  problemei  create  de oug-134-2002  -  oug care a introdus plafonarea prețurilor la lemnul de foc, peleți și bricheți.
  • evoluția  producției  în industria  lemnului.
  • politici  europene  cu  impact  pentru  România.
  • tranziția  la lemn fasonat  și volumul  de masă  lemnoasă  oferit  la  licitațiile principale  de către  RNP-  Romsilva.
  • soluția  de  fond:  asigurarea  necesarului  de resursă  în piață!
 
  Luni, la Senat, a fost amânat votul pe amendamente propuse pe oug-134-2022- oug care a introdus plafonarea prețurilor la lemnul de foc, peleți și bricheți.
   Ministerul Mediului a propus un set de amendamente, preluate de senatori UDMR, care propun un nivel al prețurilor plafonate la 550 lei/mc pentru lemnul de foc, 1800 lei pentru bricheți și 3000 lei pentru peleți, cu acordarea de vouchere de 150 lei/mc lemn de foc, 400 lei/ tonă bricheți și 500 lei/tonă peleți.
   Reprezentanții PSD si PNL nu au susținut propunerea UDMR, preferând acordarea de sprijin pentru achiziția lemnului de foc doar pentru grupurile defavorizate. Peleții și bricheții ar putea fi excluși din domeniul de reglementare al ordonanței, considerându-se că nu sunt produse care se adresează grupurilor defavorizate.
   Amânarea votului semnalează că nu s-a ajuns la o decizie politică în coaliția de guvernare pe această problemă, fiind posibilă modificarea oug-134-2022 prin ordonanță de urgență.
    Între  timp, Ministerul  Fondurilor  Europene a anunțat  disponibilitatea  unui  fond uriaș  de 2  miliarde  euro pentru  sprijinirea  grupurilor  vulnerabile pentru  a face  față  crizei  energetice, fond  care  ar  putea  fi utilizat  pentru  ajutoare  pentru  încălzire ,  ajutoare  care  ar  putea  include și vouchere  pentru  achiziția  lemnului  de foc.

     

Între  timp, indicii  producției industriale  ne arată  ceea  ce  percepem cu  toții:  o  scădere  a activității  în industria  lemnului și industria  mobilei.  Scăderea  este  mai  pronunțată  în  industria  lemnului.

 

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE -

   

    

 - serie ajustata sezonier-

   

    

     

    

Activităţi (diviziuni)

August 2022

Perioada 1.I - 31.VIII 2022/

 

fata de:

Perioada 1.I - 31.VIII 2021

 

Iulie 2022

August 2021

    

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite

99.0

81.4

88.6

Fabricarea de mobilă

98.0

88.2

95.0

 

  Cu o  scădere  la  81.4  în august  2022  față   nivelul activității  în  august  2021,  reducerea  de  activitate  din industria  lemnului este  uriașă.

  Iar  de la  1  septembrie  s-au  modificat  regulile  de sprijin  pe piața  energiei: 

  • IMM-urile  beneficiază  de  preț  plafonat   la  1  leu/KWh  doar  pentru  85  %  din consum, diferența  fiind  la  prețul  pieței libere, ceea  ce  se traduce într-o creștere reală  de preț  de   minim 20-40  %.
  • întreprinderile mari, cu  cifră  de afaceri  peste  50  milioane euro,  care  înseamnă  în industria  de prelucrare  a lemnului  și  în industria  mobilei  peste  60  %  din cifra totală  de afaceri, cumpără  energia de pe  piața  liberă,  ceea  ce înseamnă  o  dublare a  costurilor cu  energia  electrică  de la  1  septembrie.

   Foarte  probabil,  începând  cu  luna  septembrie, scăderile  evidențiate  de indicii  producției  industriale  vor  fi  și  mai mari.

    O  știre despre  politicile  energetice  din Germania  era  prezentată  pe larg  zilele  acestea în  presa  economică: 

"Germania plafonează prețurile la energie electrică invers față de cum a făcut-o România: industria e ajutată mai mult decât populația.

Pentru consumatorii industriali, prețul energiei electrice va fi limitat la 13 eurocenți pe kilowatt-oră (kWh) aplicat pentru 70% din consumul anului precedent, potrivit documentului.

Pentru gospodării, prețurile vor fi limitate la 40 de eurocenți pe kWh pentru 80% din consumul de bază.

Diferența dintre prețul de piață de plătit și plafon, ar urma să fie compensată direct  către furnizori, în factură."

 

   Efectul  acestor  politici:  în  România  avem creșteri uriașe  ale  preturilor  producției  industriale  datorită  scumpirii inputurilor, prețuri care  se  transferă  în inflație  foarte ridicată  , scăderi  de competitivitate  a industriei  și  scăderi  ale  producției industriale.  Concomitent, avem o stabilitate artificială  a  cursului  de  schimb care  ieftinește  importurile și  afectează  competitivitatea  exporturilor,   cu    explozia  deficitului balanței  comerciale. Deși  pare  că  populația  este  protejată,  inflația  afectează  dramatic  puterea  de  cumpărare.  Germania  pare  că  merge  pe  o cale opusă,  de protejare  a competitivității  industriei !

   

   Politici  europene cu  impact  în  România.

   

   Parlamentul UE a votat recent numeroase inițiative care vor avea un impact semnificativ asupra

industriei lemnului în anii următori:

  •  Strategia forestieră europeană
  •  Revizuirea directivei RED II - cu redefinirea energiei regenerabile din biomasă.
  •  Regulamentul Deforestation free

  Impactul  direct  pe resursa  de lemn disponibilă va  avea preluarea  în strategia  forestieră  a obiectivului  de  a avea  10  %  din suprafață  fiecărei  țări  în  arii  protejate  cu  protecție  integrală,  Ministerul  Mediului  deja demarând un studiu pentru  identificarea  suprafețelorîn acest  sens.  Discuția  privind  protecția integrală  a pădurilor  primare  și  seculare  este  încă  deschisă, nu  există încă  o  definiție  agreată,  dar  impactul asupra  României  poate  fi imens.

  Cu impact  imediat  sunt  însă evoluțiile  legate de procedura  de infringement  pe păduri, unde  se pare  că răbdarea Comisiei  Europene   în special  pe subiectul  lipsei  de evoluții  pozitive pe subiectul   aplicării  amenajamentelor silvice fără  evaluare  de mediu  se  pare  că  nu  mai  există.  Ordinele  1945, 1946  si  1947   au  fost  suspendate  în instanță,  problema  de fond  a rămas nerezolvată.

O  evaluare  a  situației, practic  neschimbată  din 2021:

Evaluare de impact: 70% din amenajamente intră în revizuirea evaluării de mediu, alte18-20% sunt blocate în aplicare din start

 Problema  nu  este  că  se parcurge o procedură  de  evaluare  de mediu  a amenajamentelor  silvice, problema  este  că  procedura  este  atât  de greoaie  și nepractică  încât  blochează  aplicarea  amenajamentelor silvice pentru  perioade  foarte  mari  de  timp, în fapt  fără  a  schimba  nimic  în amenajamente care sunt  elaborate  conform  normelor  tehnice !

  Lipsa  de  evoluție  pe  subiectul infringementului  și interminabilele  discuții  despre  tăieri  ilegale  ar putea conduce  la încadrarea  României  la  risc  ridicat  de  proveniență  a lemnului  din tăieri  ilegale conform Regulamentului  Deforestation Free, ceea  ce  ar  putea  conduce  la  un nou  val  de  suprareglementare  și  proceduri  de certificare  pentru  comerțul internațional  -  piedici suplimentare  pentru  exportatori.

 

  Tranziția  la  lemn fasonat.

 

   Cota  de tăiere  stabilită  de  către  RNP-  Romsilva la  10  milioane mc, cu  50  %  lemn fasonat  și  50  %  lemn pe picior, va  însemna  un volum mic oferit  la  licitațiile principale pentru  producția  anului  2023.  În  plus, ținta  de  50 %  lemn fasonat   va  exista  din 2023  și pentru  masa  lemnoasă  din pădurile  UAT-urilor.

  În mod  evident, așa  cum a  fost  pus  lemnul fasonat  în  piață  în 2022,  vom asista  la  un blocaj  major.

  Este nevoie  de o  regândire a  regulamentului  de valorificare,  cu  o reașezare   astfel încât livrările  să  fie  făcute  din depozite,  loturi mari,  contracte  bilaterale  pe loturi  previzionate, sortimente standardizate.

  În mod  practic,  schimbările vor  fi propuse  abia  prin modificarea  Codului  Silvic, prevăzută  în PNRR  cu termen  30 iunie  2023.  Un termen foarte  scurt.

    Este  un tăvălug  de  schimbări, cele mai  multe  cu potențial  de  a afecta negativ  activitatea  din sector.

    Iar  capacitatea  de   decizie,  de  reacție și  de implementare a   sistemului  administrativ este  foarte  redusă, așa  cum arată  blocajul indus  de ordonanța  privind  plafonarea  prețului lemnului  de  foc.

    Perioada  care  urmează  și anul 2023  vor  fi probail cele mai  dificile  perioade  pentru  sectorul  forestier  și industria lemnului.

   

   Soluția  de  fond:  asigurarea  necesarului  de resursă  în piață!

 

   Posibilitatea  actuală  a pădurilor  României, din pădurile  pentru care  există amenajamente  silvice, este  de 22  milioane mc,  la care  se adaugă  alte  3-4  milioane mc din pădurile pentru  care nu  există obligativitatea  elaborării  de  amenajamente  silvice.

  Deci o  posibilitate  anuală  de  recoltă  de  minim 25-26  milioane  mc.  De  asemenea, există  o  mare   flexibilitate, în special  la RNP-  Romsilva,  de a pune  volum suplimentar  în piață, dată  de rezerva  neexploatată  conform  amenajamentelor  silvice.  RNP-  Romsilva  ar putea prelua  un rol  de regulator  al  pieței, pentru  a regla  oferta  în raport  cu cererea.

  

Deocamdată  lucrurile  evoluează  în virtutea  inerției, ceea  ce  nu  este  bine.

Este  nevoie  de decizii.  Acum.

 

 

  

 

   

 

   

Postează un comentariu
Arata 1 comentarii :

Felicianu Jiboteanu
care este ratiunea ca s a äles"500" lei ca pret plafonat pt lemnul de foc? spre exemplu. Idem si pentru plafoanele celorlalte 2 produse.Fiecare agent economic are costurile lui; cum poti generaliza costurile, cum ca sunt identice fiecarui agent economice- inclusiv pretul de achizitie al masei lemnoase? da, poti la compania din subordine, in acest caz rnp.Dar, RNP, ofera la licitatii, pentru masa lemnoasa pe picior, pt specia fag, preturi chiar si de 600 lei; Cum poti sa decizi modul in care o companie sorteaza lemnul fasonat, si sa spui- asta este pretul lemnului de foc. aberant. cred ca RNP trebuie sa produca lemn de foc pentru populatie, la pretul pe care Ministerul il impune, iar agentil economici sa ofere industriei lemnul fasonat, la pretul pietei.