Sarbatoare pentru sectorul forestier: prezentarea rezultatelor Inventarului Forestier National

Sursa:
IFN
Vizualizări:
4698
  • text size


Ieri  s-a desfasurat la Brasov , in organizarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, prezentarea rezultatelor Ciclului I (2008-2013) ale Inventarului Forestier National.  Rezultate definitive.

Participarea a fost larga: reprezentanti ai autoritatii,Garzilor Forestiere,mediului univesitar, proprietarilor de paduri, administratiei silvice, industriei lemnului si industriei mobilei, ONG-uri de mediu.

Au participat si reprezentanti ai Institutului National de Statistica.

Intre precizarile importante:

- inventarul forestier national foloseste  definitii acceptate la nivel european pentru "padure", definitii care nu au legatura cu conceptul din legislatia romaneasca de "fond forestier national", confuzie intretinuta si in actualul Cod Silvic.

- IFN-ul este o oglinda, in care vedem sintetic starea fondului forestier national.

 

 

Inventarul forestier national  este baza pentru:

-raportarile statistice nationale.  Institutul National de Statistica  va prelua  datele IFN.

-politicile si strategiile pentru sectorul forestier.

-raportarile internationale ale Romaniei, inclusiv privind schimbarile climatice (bilantul  carbonului).

 


Metodologia IFN este extrem de complexa, bazata pe un esantionaj multistrat, cu aproape 1 000 000  piete de proba fotointerpretate si 8000  de sondaje in teren.  Un studiu complex, care a preluat  cele mai bune practici din experienta tarilor dezvoltate care desfasoara astfel de inventare de  multi ani.

 

REZULTATE IFN

 

Suprafaţa vegetaţiei forestiere

 

1. Pădure: 6.900.962 ha ± 1,04%

-Suprafaţa mai mare de 0,5 ha;

-Consistenţa mai mare de 0,1;

-Lăţimea mai mare de 20 m;

-Specii care ating 5m înălţime la maturitate, in situ.

 

2. Alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 93.588 ha ±14,0%

-Suprafaţa mai mare de 0,5 ha;

-Consistenţa: - între 0,05 şi 0,1 pentru specii care ating 5m înălţime la maturitate, in situ; sau - mai mare de 0,1 pentru specii care nu ating 5m înălţime la maturitate, in situ;

 -Lăţimea mai mare de 20 m;

Suprafaţa totală vegetație forestieră: 6.994.550 ha ± 1,04%

 

Terenuri cu arbori din afara pădurii: 649.658 ha ± 5,5% Terenuri cu arbori care nu se încadrează în categoria vegetație forestieră

 

 

Volumul de lemn

1.Pădure: 2.221.593.469 mc ± 1,8%

- Volum mediu 321,9 mc/ha; 2. Alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 5.810.619 mc ± 21,5%

-Volum mediu 62,1 mc/ha; Volum total vegetație forestieră: 2.227.404.088 mc ± 1,8% Terenuri cu arbori din afara pădurii: 32.347.705 mc ± 8,9% Volum mediu 49,8 mc/ha; Terenuri cu arbori care nu se încadrează în categoria vegetație forestieră

 

 

Creșterea în volum

1.Pădure: 54.053.650 mc/an ± 1,7%

- Creșterea medie 7,8 mc/ha/an ± 1,2%;

2. Alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 211.614 mc/an ± 19,1% -Creșterea medie 2,3 mc/ha/an ± 12,9%;

 

Creșterea totală vegetație forestieră: 54.265.264 mc/an ± 1,04%

 

Terenuri cu arbori din afara pădurii: 1.060.861 mc/an ± 8,3% Creșterea medie 1,6 mc/ha/an ± 6,1%; Terenuri cu arbori care nu se încadrează în categoria vegetație forestieră

 

Rezultatele detaliate ale IFN-ului, precum si prezentarile extinse de ieri sunt publice pe site-ul oficial al IFN.

Comentarii mele:

-suprafata padurilor, in definitia IFN, este semnificativ  mai mare decat suprafata fondului forestier national.

-stocul de masa lemnoasa pe picior, de 2,2 miliarde mc   este urias  si nu trebuie comparat cu cifrele  IFN-ului din 1984, bazat  pe amenajamente silvice.

-volumul mediu/ha  este de 321 mc, cifra care ne plaseaza la nivelul mediu al UE.  Suntem aproximativ la acelasi nivel cu Austria si Germania.

-ceea ce a "socat"  este cifra cresterii anuale a padurilor Romaniei:  54 milioane mc, cu o  crestere medie de 7,8 mc/an/ha.  Legat de crestere, la intrebarile din sala, echipa IFN a precizat ca aceasta  crestere este cresterea curenta, bazata pe masurarea calotelor de crestere pe ultimii 5 ani  pe arborii de proba.  Fiind o crestere curenta,  a fost influentata pozitiv de anii favorabili ca precipitatii si  regin termic  din ultima perioada.

-al doilea ciclu al IFN-ului  va furniza date mult mai precise privind  cresterea padurilor, prin revenirea pe aceleasi piete de proba, precum si o  balanta precisa privind acumularea de masa lemnoasa  ca rezultat al raportului crestere/recoltare.

-  la nivel european indicele de recoltare mediu , raportat la cresterea padurilor, este de 60 %.

-semnificativa este situatia repartitiei  padurilor pe clase de varsta,  cu deficit  mare in clasele de  varsta superioare (12 % clasa V, doar 8 % clasa VI).

- suprafata terenurilor goale   permanente (pentru hrana vanatului, administrativ, drumuri, etc)  si temporare (suprafete parcurse cu taieri, in curs de regenerare)  este sub 3 %. Afirmatiile privind "disparitia  padurilor" nu au nici o baza  reala.

- carpenul  a ajuns la o pondere de 4, 8 % in padurile Romaniei, cifra pe care nu avem cu ce sa o comparam  in trecut, dar care pare foarte mare.

- IFN-ul nu a cules practic  in Ciclul I  date despre accesibilitatea padurilor, aceasta cerinta fiind adaugata pentru ciclul II al IFN.

 

Concluziile mele:

-  stocul de lemn pe picior, cresterea padurilor raportat  la volumul recoltat, suprafata terenurilor goale, toate aceste cifre arata o stare buna a padurilor Romaniei.

-cresterea padurilor  trebuie raportata nu la volumul raportat  ca recoltat oficial, ci tot la datele IFN privind volumul care "nu mai este, prin insumarea arborilor  care nu se regasesc in revenirea in pietele  de proba".  Datele preliminare arata  un volum de 26  milioane mc  doar din arborii recoltati, carora li s-au gasit cioatele. La acest volum se va adauga volumul  arborilor  carora nu li  s-a mai gasit cioatele, astfel incat  acest volum va creste. Specialistii IFN nu au concluzionat niciodata ca diferenta intre acest volum si volum inregistrat ca recoltat in APV-uri este  exclusiv  lemn taiat ilegal.Aceasta diferenta poate proveni  partial si din eroarea metodelor de cubaj  ale APV-urilor, din lemn mort, etc.  A spune ca este exclusiv lemn taiat ilegal  este o eroare  de interpretare.

Probabil  ca Romania  va fi foarte aproape de media europeana de recoltare a 60 % din crestere.   Este un indice de recoltare precaut.

-tinand cont de deficitul de paduri  exploatabile  din clasele superioare de varsta  precum si de lipsa de accesibilitate in conditii economice a unei bune parti din padurile Romaniei, "posibilitatea" padurilor Romaniei  stabilita prin amenajamentele silvice nu va creste  semnificativ pe termen scurt (5 ani), dar este posibil sa creasca semnificativ pe termen mediu si lung (20-30 ani).

-conform prezentarilor facute de catre dl Gheorghe Marin -sef proiect IFN si Olivier Bouriad- statisticianul proiectului, din analiza calotelor de crestere se desprinde o concluzie  evidenta: desi cresterea padurilor ar trebui sa fie maxima in statiile de codrisor/codru mijlociu , in padurile Romaniei  inelele de crestere la aceste varste sunt mici.  In  schimb, avem inele anuale mari chiar si la arbori  de 140 de ani.  Concluzia este simpla: indicii de recoltare in lucrarile de rarituri  sunt prea mici, padurea reactioneaza foarte bine  la punerea in lumina prin cresteri mari  ale arborilor, chiar si la varste ridicate ale padurii.

- datele IFN-ului sunt o oglinda a padurilor,  interpretarea acestora  trebuie facuta prin studii tematice.  In anii urmatori, datele furnizate de IFN vor conduce  la actualizari ale normelor tehnice.

Este esential ca IFN-ul sa fie realizat cu continuitate, cifrele privind cresterea, volumul recoltat putand fi furnizate cu mare precizie prin reveniri  in cicluri succesive. Intregul sector trebuie sa sprijine  realizarea IFN-ului  cu continuitate , indiferent de schimbarile politice.

Felicitari echipei IFN pentru ca au reusit  sa duca la bun  sfarsit  Ciclul I, Ciclul II fiind demarat  -au fost deja parcurse peste 25  % din pietele  de proba.

Pentru sector, un ochi plange si unul rade: starea padurilor  este buna si stabila dupa acesti 25 de ani de tranzitie, volumul taierilor ilegale este mare,  recoltam un procent precaut din cresterea padurilor, pe termen scurt (1-5 ani) vom traversa o criza a resursei de lemn, pe termen lung(10-20 ani) domeniul forestier este unul in care se va investi mult in Romania.

In perioada urmatoare trebuie sa facem eforturi pentru ca datele IFN sa fie cunoscute  de catre factorii de decizie si de opinia publica.

Astazi  sa ne bucuram de rezultatele  acestui Inventar Forestier  National !

Prezentarea rezultatelor IFN este o sarbatoare pentru toti  cei care trudesc in acest sector !

Felicitari pentru starea padurilor  Romaniei !

Postează un comentariu
Arata 8 comentarii :

Mihai Stanila
Mihai Stanila
de 12 ani ma ocup de impaduriri, dar inventariez anual si 4-5000 principale si 1-2000 mc secundare. Sunt mai rezervat, cel putin in ce priveste reprezentativitatea suprafetelor de proba, iar daca ne bazam pe 3-4 ani cu precipitatii peste mediile multianuale nu este ok. Mentionez ca punerile in valoare pe care le-am facut au fost in podisul Secaselor si in Masivul Fagaras, deasemenea impaduririle. Greu de explicat cum o crestere de 7,8 (in loc de 4,5 cum era calculata in anii '90) poate sa aduca in discutie chiar scaderea ciclului de productie, adica "un atentat" la fondul forestier, iar media de 321mc/ha este data de arborete tinere, ar fi o utopie sa ne gandim la medie in arborete exploatabile. O alta mare problema este lipsa personalul calificat in executarea lucrarilor de intretinere a culturilor, in substituirea arboretelor derivate treaba nu este deloc simpla, inclusiv rarituri cu diametrul mediu 10-14. Deasemenea in ultimii 2 ani la ocol inregistram o crestere spectaculoasa a cererii de lemn din partea populatiei, semn ca specula cu lemn fara tva a scazut drastic din cauza sistemului sumal.
Daniel Paul Dima
Datele INF-ului erau cunoscute in mare parte inca de acum 2 ani, cand, la Ziua Silvicultorului organizata de Romsilva la Poiana Brasov, domnul Gheorghe Marin a prezentat datele partiale obtinute pana la acea data. Doar ca autoritatile au continuat sa prezinte si sa lucreze cu date incorecte = false.
Marius
Marius
Pădurea nu se termina . Stopați politizarea corpului silvic , remunerați personalul in concordanța cu valoarea AURULUI VERDE . Lăsați banii obținuti din vânzare lemnului sa fie folosiți pentru a asigura continuitatea fondului forestier .Felicitari PROFESIONIȘTILOR de la IFN .
Voicu Marius
Voicu Marius
Felicitări Ma bucur sa vad cum sunt contrazise toate prezicerile catastrofice ale politicienilor gen Pană (mai bine inventați un radar antifurt, anti trafic de influenta și anti mita al politicienilor) care considera pe toti operatorii economici din sistem drept hoți. Cred ca mai repede decât eliminarea presupusele furturi de lemn trebuie eliminată incompetenta și de-asemenea eliminata promovarea pe criteriu politic, acestea fiind adevărate cancere într-un sistem profesionist.
Ioan Istrate
Să nu ne înşelăm privind cu "ochii liberi" cum dispar pădurile... Se schimbă doar clasele de vârstă: de la 5 sau 6 trece la 1. Terenul nu-şi schimbă folosința forestieră. Iar dacă am trecut cândva de exemplu prin Lacul Roşu şi am văzut ceva abuzuri (tăieri rase în parchete mici dar alăturate) să nu disperăm: în astfel de zone dacă uiți uşa deschisă îți intră molidul în casă, atât de uşor se instalează natural. Iar statistica, dendrometria, etc e grele! Pădurile arată ca în statistici (erorile menționate sunt fundamentate matematic) nu cum ne sunt prezentate cu țipete. Ne bucurăm că nu arată a dezastru. Faptul că sunt puțin mai mult destructurate clasele de vârstă (mai multe păduri tinere) are şi un avantaj: mai multă protecție şi biodiversitate . Un hectar de molidiş matur nu poate hrăni un iepure. Iar de funcția de producție se vor bucura copiii noştri!
Laura Turdean
Laura Turdean
Stimate domn, nu stiu daca Dvs. ati luat la pas si nu la rotile masinii Romania. Inclin sa cred ca nu. Intrucat, daca ati fi facut-o si acum si in urma cu cativa ani, ati fi putut vedea disparitia padurilor cu ochii liberi si nu prin prisma unor numere. Eu va spun sincer nu inteleg statistica si analiza Dvs. si, cu atat mai putin, nu inteleg motivatia Dvs.