Concluziile mele: și in România ar trebui să dezvoltăm o strategie pădure lemn, care să susțină dezvoltarea sectorului forestier cuantificând contribuția acestuia in domeniile economic, social si de mediu. Contribuția sectorului pădure-lemn in combaterea schimbărilor climatice trebuie evaluată tinând cont atât de variatia stocului de masă lemnoasă in păduri, cât si de efectul de substituire al produselor din lemn și al lemnului utilizat pentru bioenergie. deficitul de imagine al sectorului si percepția deformată asupra domeniului pădurilor conduc la un blocaj al politicilor publice către teme false, cu concentrare exlusivă asupra combaterii tăierilor ilegale si protecția biodiversității. în Franța, scenariul de baza sustine recoltarea a mai mult lemn (creșterea volumului de lemn comercializat cu 12 Mm³ până in anul 2026 și continuarea creșterii ulterioare cu + 0,8 Mm³ pe an până in anul 2036), în special prin stimulente de gestionare și mobilizarea lemnului, asigurând în același timp conservarea biodiversității . Scenariul de referință prevede producerea unui volum de produse din lemn triplat între 2015 și 2050 pădurile administrate au un impact de 10 ori mai mare asupra schimbărilor climatice decât pădurile neadministrate, după cum demonstrează studiul german mentionat. avem nevoie de o fundamentare științifică a deciziilor, de implementarea unor politici bazate pe dovezi: o colaborare asociatii - autorități- mediu științific este modelul european viabil ( Forest Tehnology Platform). Trebuie să construim această colaborare asociatii - autorități- mediu științific, trebuie să construim comunicarea. Dacă nu o facem, vom bâjbîi in continuare in diletantism. ... [mai mult...]
